„Efectele manipulării constante în Republica Moldova”

eduardtugui_523a43833bInterviu cu Eduard Ţugui, expert IDIS „Viitorul”, despre rezultatele BOP-ului, compartimentul „Securitate naţională”

– Stimate Domnule Ţugui, observăm că fiecare al treilea respondent susţine Euromaidanul, iar 43% consideră că protestele au avut un caracter proeuropean. Putem spune că propaganda rusească prin intermediul mass-media nu a avut un efect scontat în Republica Moldova?

În linii mari, compartimentul securitatea ţării din BOP reflectă o serie de realităţi dintr-o societate polarizată, cum este cea din Republica Moldova. Aceste clivaje sociale, care nu sunt neapărat antropologice, reprezintă una dintre marile probleme structurale ale Republicii Moldova şi sunt alimentate metodic de către propaganda rusească, difuzată prin intermediul mass-media. Faptul că fiecare al treilea respondent susţine (în foarte mare măsură şi într-o oarecare măsură) protestele din centrul Kievului confirmă eficienţa acestei propagande.

Evident că Euromaidanul este şi el un fenomen complex, în care sunt elemente demne de susţinere şi altele mai greu de acceptat într-o societate care se angajează să parcurgă procesul de europenizare. Probabil că o bună parte din cetăţenii moldoveni au susţinut nemulţumirile ucrainenilor faţă de un regim oligarhic şi corupt, care a compromis cursul european al ţării, iar imaginile din reşedinţele de lux ale ex-preşedintelui ucrainean au consolidat această susţinere. Dar nu pot fi acceptate excesele care au însoţit şi urmat evenimentelor din centrul Kievului, venite fie din partea autorităţilor, fie din partea organizaţiilor radicale de dreapta. Au murit şi mai mor încă oameni în Ucraina, aceasta creează un fundal general de respingere a unor asemenea tulburări sociale.

–Totodată, rezultatele arată că 50% din respondenţi consideră că alipirea Crimeii a fost o voinţă liberă exprimată de către populaţia din peninsulă, iar 43% nu susţin integrarea Crimeii în componenţa Federaţiei Ruse. Este vorba de o polarizare opiniei societăţii faţă de chestiunea Crimeii? Ce înseamnă această polarizare?

Astfel, vedem mai evident efectele manipulării constante în această parte a lumii. Un mare paradox care trădează cel mai bine lipsa sentimentului civic în Republica Moldova după cum şi neînţelegerea libertăţii. Pentru că nu poate fi liberă exprimarea unei opţiuni sub supravegherea unor militari străini, cel puţin, astfel susţinea încă în 1947 reprezentantul Uniunii Sovietice/Rusiei la ONU, când Olanda încerca printr-un referendum să menţină controlul asupra Indoneziei.

Rusia a testat pe Republica Moldova o bună parte a proceselor care se consumă astăzi în Ucraina, drept dovadă avem un referendum din septembrie 2006 în regiunea transnistreană, altul, în februarie 2014, în autonomia Găgăuză, ambele ilegale şi nerecunoscute oficial de nimeni, dar Rusia poate face această recunoaştere oricând, după ce a făcut-o în Crimeea.

În această ordine de idei, mă îngrijorează cifra de 26% de respondenţi care susţin intervenţia militară a Rusiei în Crimeea sau cea de 40% care agreează includerea peninsulei în componenţa Federaţiei Ruse, m-ar interesa suplimentar aici care este structura etnică a acestor respondenţi. Totuşi, nu vreau să cred că jumătate dintre moldoveni consideră aceste referendumuri din Republica Moldova drept voinţă liber exprimată, mai ales că 69% se declară mai departe că nu ar susţine o nouă achiziţie teritorială a Rusiei prin anexarea regiunii transnistrene.

– Atestăm aceeaşi polarizare şi atunci când vine vorba despre aplicarea scenariului crimeean în Transnistria. 35% vs 40%. Aceste 5% ar demonstra un optimism în rândul moldovenilor?

Nu ştiu în ce măsură este optimism sau (dez)informare, cert este că o treime din cetăţenii moldoveni se aşteaptă ca Rusia să anexeze de jure regiunea transnistreană. În acest context, m-au surprins cele 21% dintre moldoveni care declară că vor lupta pentru ţară dacă conflictul armat dintre Ucraina şi Rusia se va extinde în R. Moldova. Credeam că această cifră este mai mică, după soarta multor dintre cei care au luptat în 1992 la Nistru. Sau poate că răspunsul ar fi fost diferit dacă, în loc de „ţară”, ar fi fost formulat „stat”.

21% din moldoveni şi-ar apăra „ţara”

Institutul de Politici Publice a prezentat pe 24 aprilie Barometrul de Opinie Publică. Sondajul a fost efectuat în perioada 28 martie – 13 aprilie pe un eşantion de 1115 persoane din 76 de localităţi. Sondajul prezintă opinia publică cu privire la o serie de dimensiuni: economie, politică, relaţii externe, impactul regimului de călătorie fără vize în UE, securitatea statului. O întrebare adresată respondenţilor s-a referit la limba oficială a Republicii Moldova. Astfel, 37% consideră că denumirea corectă a limbii oficiale din Republica Moldova este limba română, iar 60% consideră că e limba „moldovenească”.

La compartimentul „Securitate naţională”, respondenţii şi-au expus opinia cu privire la Euromaidan, anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă, probabilitatea aplicării scenariului din Crimeea în Transnistria, precum şi riscurile declanşării unui război între Ucraina şi Federaţia Rusă. Astfel, 10% din respondenţi declară că „susţin protestele din Maidan Nezalejnosti”, 27% într-o „oarecare măsură” şi 18% în „mică măsură”, iar 36% nu susţin „deloc” protestele ce au avut loc în februarie curent. 39% consideră că intervenţia militară a Rusiei în Crimeea „nu este justificată”, 26% consideră că este „justificată”, iar 15% consideră că nu „a avut loc nicio intervenţie militară”. 69% din respondenţi au ales opţiunea că „nu vor susţine scenariul de anexare a Transnistriei la Rusia”, iar 18% că „vor susţine” o asemenea alipire.

15% consideră există un „foarte mare risc” privind escaladarea unui război între Ucraina şi Rusia, 37% consideră că riscul este „mare”, 19% consideră că un asemenea risc este „mic”.

În continuarea acestei întrebări, 11% consideră că riscul „extinderii unui asemenea conflict în Republica Moldova este foarte mare”, 32% că este „mare”, iar 36% că este „mic”.

21% au declarat că „vor lupta pentru ţară”, 28% că „nu vor face nimic”, iar „10% că vor părăsi ţara”.

 

The following two tabs change content below.