„Ediţia a XIX-a a „Zilelor Muzicii Noi” include un număr record de concerte”

i.g.

Festival // Interviu cu ex-ministrul Culturii, compozitorul Ghenadie Ciobanu

– Ediţia a XIX-a a Festivalului Internaţional „Zilele Muzicii Noi”, inaugurată vineri, 18 iunie, se organizează într-o perioadă când, în calitatea Dvs. de parlamentar, vă consacraţi o bună parte din timp activităţii în legislativ. Cum reuşiţi să rămâneţi totuşi devotat Muzicii Noi, stimate dle Ghenadie Ciobanu?

Eu am făcut strategia ediţiei curente a festivalului, deoarece fiecare ediţie se pregăteşte cu mult înainte. Aşadar, până a accede în Parlament (martie 2010 – n.n.), deja programasem toate concertele, contactasem muzicienii, ştiam cine va veni, ce creaţii vor fi interpretate în cadrul „Zilelor Muzicii Noi”. Din primăvară, de organizarea evenimentului s-a ocupat directorul executiv al acestuia, Vladimir Beleaev (actualmente, preşedinte al Uniunii Compozitorilor din R. Moldova), iar eu am rămas ca director fondator şi director artistic al festivalului.

– Vă rog să nominalizaţi câteva personalităţi de peste hotare, participante la festival.

În primul rând, l-aş numi pe Octav Calleya, cunoscut dirijor din Spania. El a venit cu doi pianişti spanioli remarcabili, Juan Antonio şi Jose Eugenio Vicente-Terez. Mai participă la festival virtuozul trompetist Sergiu Cârstea din Timişoara. El a interpretat „Hymnus phantasticus  pentru trompetă şi orchestră” ce aparţine unuia dintre cei mai buni compozitori români, Dan Dediu din Bucureşti. La concertul de inaugurare a fost interpretată şi o lucrare dedicată lui Leonid Gurov, cu prilejul centenarului acestui compozitor basarabean, primul rector al Academiei de Muzică din Chişinău. La „Zilele Muzicii Noi” au fost invitaţi muzicieni din România, Franţa, Germania, Rusia, SUA, Israel, şi un grup de câţiva interpreţi din Spania, care au ajuns la Chişinău cu sprijinul Institutului „Cervantes”. Pe 24 iunie, chiar vom avea un concert de muzică spaniolă, iar pe 25 iunie, festivalul se va încheia cu un concert simfonic în Sala Mare a Filarmonicii Naţionale, alcătuit din creaţii ale compozitorului basarabean Vlad Burlea şi ale celebrului compozitor rus Gheorghi Sviridov, deja considerat clasic.

Festivalul e deschis şi pentru compozitorii autohtoni

– Compozitorii basarabeni vor fi prezenţi la festival?
Evident. Programul festivalului cuprinde foarte multe creaţii ale compozitorilor basarabeni, de exemplu, vom putea asculta „Simfonia camerală” de Boris Dubosarschi, „Contraste” de Teodor Zgureanu, „Genesis” de Valeria Barbas, „Diptic” de Oleg Palymski, „Salve Regina” de Vladimir Ciolac, „Fitze” de Laurenţiu Gondiu, un concert pentru violă, violoncel şi orchestră de Oleg Negruţa, precum şi un concert al tinerilor compozitori şi interpreţi din R. Moldova, care nu sunt membri ai Uniunii Compozitorilor. Este interesant că în festival va răsuna şi muzica unui licean care face compoziţie de doi ani, se numeşte Marius Malaneţchi. Vom audia de asemenea un concert de muzică corală, susţinut de Corala „Gloria” a Colegiului de Muzică „Ştefan Neaga” din care fac parte doar tineri. „Gloria” activează cu mare entuziasm şi interpretează doar muzică corală contemporană.
– Prin ce se distinge ediţia din 2010 a „Zilelor Muzicii Noi”?
Această ediţie include un număr record de concerte simfonice, camerale, corale, recitaluri pe care le vor prezenta orchestre, colective artistice, solişti cu renume naţional şi internaţional.
Ghenadie Ciobanu optează pentru crearea Fondului Culturii
– „Zilele Muzicii Noi” au loc la Filarmonica Naţională şi la Sala cu Orgă. Renovarea acestor clădiri se poate transforma din vis în realitate?
Sala Mică a Filarmonicii a fost renovată destul de bine, iar în Sala Mare cred că trebuie reparată scena. Sigur, aceste săli sunt vechi, iarna în ele e frig, vara e prea cald. E necesar să se procure un sistem de ventilare care e foarte costisitor. Cât priveşte Sala cu Orgă, sigur că trebuie renovată substanţial, mai ales în exterior, din mijloace bugetare. S-a propus o rectificare în bugetul de stat pe 2010, anume în scopul reparaţiei unor instituţii de cultură, dar nu ştiu dacă se vor găsi posibilităţi pentru a adopta o astfel de rectificare.
– Rămâne valabilă ideea de a crea un Fond al Culturii în R. Moldova (idee anunţată la Congresul Oamenilor de Cultură din decembrie 2009) sau proiectul acesta, ca atâtea altele, e o utopie?
Recent am venit cu o iniţiativă legislativă privind crearea Fondului Culturii, am lucrat cu toţi experţii, am definitivat multe aspecte, fiindcă în special la capitolul mijloace constituante ale fondului am avut probleme serioase. Acum textul e gata, e semnat de deputaţi din mai multe fracţiuni şi va fi prezentat de Comisia pentru Cultură în legislativ. Personal, voi lucra cu alte comisii, în special cu cea juridică, vom cere şi avizul guvernului. Speranţa mea cea mare ar fi ca textul acestui document să fie votat până la dizolvarea actualului Parlament. Pot să vă mai spun că lucrăm pentru aprobarea, în lectura a doua, a Legii dreptului de autor. E o lege esenţială, dar din păcate se „lucrează” pe diferite căi pentru a fi trunchiată.
Politicienii nu vor veni la „Zilele Muzicii Noi”
– Instituţiile culturale din R. Moldova pot accesa diverse fonduri europene?
Da, dar numai ca parte terţă, în cadrul unor proiecte pe care le are România cu diferite state europene. Important e ca iniţiativa să ne aparţină nouă, în relaţiile cu partenerii pe care-i avem în România.
– Speraţi că la Festivalul „Zilele Muzicii Noi” vor veni şi politicieni, poate colegi de-ai Dvs. din Parlament?
Nu, nu cred că vor veni şi îi înţeleg. Parlamentarii au un program foarte încărcat, mai ales în situaţia politică actuală, atât de dificilă. Politicienii nu vor veni să asculte muzică în festival, în schimb, mizăm pe tineri, pe studenţii de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, pe interpreţi, compozitori, specialişti în domeniul muzicii. Publicul-ţintă al festivalului îl constituie intelectualii, artiştii, oamenii de cultură, toţi cei interesaţi de dezvoltarea artei contemporane.
– Vă mulţumesc pentru interviu şi vă urez mult succes!
A dialogat Irina Nechit