THE ECONOMIST// Cum arată moldovenii printre fraţii lor ortodocşi

Moldovenii se declară ortodocşi mai mult pentru apartenenţa la această biserică decât din dorinţa de a crede, sunt la fel de antidemocraţi ca ruşii (41% şi 31%) şi rusofili ca sârbii şi bulgarii, arată un studiu efectuat asupra 18 state, inclusiv R. Moldova, de către Pew Research Centre, un think-tank din Washington DC.

Potrivit acestei cercetări, majoritatea populaţiei din Europa Centrală şi Orientală îşi declară aderenţa la Creştinism în forma lor dominantă, legând afilierea lor cu loialitatea faţă de naţiune şi viziunile sociale conservative. Raportul vizează majoritatea statelor ex-comuniste şi Grecia, care are trăsături cu vecinii săi balcanici şi slavi.

Astfel, 90% din greci, 89% din georgieni, 88% din sârbi şi 86% din români se identifică drept creştini ortodocşi, precum şi 78% din ucraineni şi 71% din ruşi. Biserica romano-catolică este religia a 75% lituanieni, 84% din croaţi, şi 87% din polonezi. Cehii reprezintă o excepţie, cu unul dintre cele mai secularizate profile din Europa: aproximativ 72% nu au afiliere religioasă.

Un sondaj arată că Catolicismul cunoaşte un uşor declin în ţările sale istorice, dar este practicat mai fervent de către aderenţi în raport cu creştinii ortodocşi. Aproximativ 45% din polonezii catolici spun că merg la biserică săptămânal, comparativ cu 17% din greci şi 6% din ruşi.

Însă creştinii ortodocşi au fost mult mai înclinaţi să spună decât catolicii că practică religia din cauza că aceasta se identifică cu patria-mamă. Această viziune a fost împărtăşită de 81% din georgieni, 76% de greci şi 57% din ruşi. În ţările majoritar ortodoxe, viziunile religios-naţionaliste au fost susţinute în medie de 70% din respondenţi; acest echivalent este reprezentat pentru statele catolice în proporţie de 57 la sută.

Acest tablou general necesită anumite explicaţii. Editorii de la Pew au găsit o cale elegantă de a face un bilanţ al cercetărilor lor. Grace Davie, un sociolog britanic, a găsit o frază potrivită pentru a descrie această situaţie pentru a descrie mai mulţi europeni din Occident – „să crezi fără să aparţii unei biserici / believing without belonging”. În Europa Centrală şi de Est, studiul arată că credincioşii aparţin unor comunităţi religioase şi cred, dar nu au în mod neapărat un comportament religios.

În Rusia, de exemplu, doar 15% din respondenţi consideră că religia a fost „foarte importantă în vieţile lor”. Trebuie adăugat că unii se declară ortodocşi sau catolici, dar resping anumite concepte creştine fundamentale, precum raiul şi iadul. Acest comportament poate fi caracterizat prin enunţul: „să aparţii unei biserici fără să crezi / belonging without believing”.

În Europa Centrală şi Orientală, religia determină atitudinile faţă de subiectele etice, precum şi faţă de cele politice şi geopolitice, însă nu decisiv. În unele locuri există multe diferenţe de generaţii. De exemplu, mariajul gay este acceptat de 45% din greci în vârstă de 18–34, însă doar de 19% din compatrioţii lor în vârstă de peste 35 de ani. În Polonia, 42% din tineri sunt în favoarea mariajului gaz, însă 28% din generaţiile în vârstă acceptă acest lucru. În Rusia, doar 9% din tineri sunt de acord şi doar 3% din cei în vârstă.

O situaţie diferită se atestă în cazul avortului, cu excepţia Poloniei. Se pare că majoritatea populaţiei din Europa Centrală şi Orientală ar fi de acord să se recurgă la avort. Poziţia că avortul ar trebui să fie legalizat în majoritatea statelor a fost acceptată de bulgari (80%), sârbi (63%) şi greci (45%). Circa 36% din ruşi au fost de acord în acest caz.

În mai multe locuri studiate, a fi ortodox este acelaşi lucru cu a fi rusofil. Afirmaţia că „o Rusie puternică este necesară pentru face balanţă Vestului” este acceptată 80% din sârbi, 70% din greci (chiar dacă statele lor sunt membre ale NATO) şi 56% din bulgari. După cum era de aşteptat, această afirmaţie este acceptată doar de 22% din ucraineni. În general, simpatia faţă de Rusia nu este considerată drept incompatibilă cu prietenia cu Vestul. În România, care este ţară majoritar ortodoxă, dar de orientare prooccidentală, circa 82% sunt de acord că ţara lor ar trebui să lucreze în strânsă colaborare cu America şi aliaţii acesteia.

Raportul a constatat că suportul pentru democraţia liberală a fost mai „puţin consistent / less consistent” în ţările ortodoxe decât în alte părţi ale regiunii. Însă şi aici există multe variaţii. În Grecia, tărâmul natal al democraţiei, circa 77% preferă această formă de guvernare, contra 15%, care cred că „o guvernare nedemocratică” ar fi uneori preferabilă. Însă în Rusia, viziunile antidemocratice au alcătuit între 41% şi 31%, precum şi în Moldova şi Serbia, cel mai înalt procent.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)