„E incredibil ca un preşedinte să regrete că ţara lui nu a fost ocupată în întregime, ci pe bucăţi”

Foto: Dorian Frăsîneanu

Dorian Frăsîneanu este student la Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova (MGIMO). A devenit cunoscut după ce i-a adresat o întrebare incomodă preşedintelui R. Moldova, Igor Dodon, în cadrul unei întâlniri a acestuia cu studenții. Tânărul şi-a cerut scuze pentru faptul că nu vorbeşte fluent limba rusă. Drept răspuns, Dodon i-a propus să vorbească în „limba moldovenească”. În replică, studentul i-a spus că vorbeşte româneşte, limbă vorbită şi de copiii lui Igor Dodon cu care a învăţat la acelaşi liceu, „Prometeu”. Dorian a acceptat să ofere un interviu pentru JURNAL de Chişinău.

– Dragă Dorian, ce te-a făcut să mergi la această întâlnire?

În primul rând, am fost curios să văd ce are de spus preşedintele R. Moldova studenţilor instituţiilor de învăţământ superior din Federaţia Rusă. La acest eveniment, au participat studenţi ai Institutului de Stat de Relaţii Internaţionale (MGIMO), ai Universităţii de Stat din Moscova (MGU) şi ai altor instituţii academice. Am fost curios să văd cu ce mesaj vine, pentru că a fost iniţial o „întâlnire politică”, după care ni s-a spus că va fi una „culturală”, în cadrul căreia el şi-a prezentat cele trei volume ale „Istoriei Moldovei”, ce au fost scrise şi tipărite cu sprijinul său. Am fost curios să văd ce are de prezentat în faţa studenţilor, cetăţeni ai R. Moldova, dar şi în faţa celorlalţi studenţi din Federaţia Rusă.

– Ce te-a surprins în mesajul noului şef al statului?
În linii generale, a spus ce bănuiam. M-a surprins aroganţa cu care şi-a exprimat opiniile. Şi m-a indignat să văd cum glumea în faţa studenţilor, spunând că ruşii au făcut doar o singură greşeală – nu au ocupat Principatul Moldovei până la Carpaţi. Acest fapt a provocat râsete în sală. Mi s-a părut ofensator ca un preşedinte să-şi dorească ca ţara lui să fie ocupată şi mai mult, în loc să spună că nu ar fi fost bine să fie aşa. Mi s-a părut incredibil ca un preşedinte să regrete că ţara lui nu a fost ocupată în întregime, ci pe bucăţi.

M-a surprins aroganţa cu care şi-a exprimat opiniile. M-a indignat să văd cum glumea în faţa studenţilor, spunând că ruşii au făcut doar o singură greşeală – nu au ocupat Principatul Moldovei până la Carpaţi. Acest fapt a provocat râsete în sală. Mi s-a părut ofensator ca un preşedinte să-şi dorească ca ţara lui să fie ocupată şi mai mult, în loc să spună că nu ar fi fost bine să fie aşa. Mi s-a părut incredibil ca un preşedinte să regrete că ţara lui nu a fost ocupată în întregime, ci pe bucăţi.

În rest, a fost acelaşi discurs pe care îl auzim de fiecare dată, „limbă moldovenească”, „relaţii bune cu Federaţia Rusă” etc. A fost menţionat numele lui Dimitrie Cantemir, dar de fapt nu cred că Igor Dodon a citit „Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor”, în care se menţionează foarte clar despre originea moldovenilor, ardelenilor, muntenilor şi limba pe care o vorbesc aceştia. E supărător că a venit cu un mesaj mincinos, manipulator în faţa unui auditoriu cu foarte mulţi studenţi ruşi. Din cei 300 de studenţi prezenţi, doar vreo 50 eram din R. Moldova.

Am absolvit liceul în Anglia, lucrarea mea de curs la istorie a fost despre Unirea Principatelor Române. Am făcut o amplă cercetare pe această temă. Din păcate, nu am avut suficient timp ca să vorbesc mai mult, dar aş fi adus cu siguranţă mai multe argumente ca să combat cele spuse de Dodon.

– Cum îţi explici handicapul actualului preşedinte, care susţine sus şi tare că vorbeşte „limba moldovenească”, în timp ce mama lui predă limba română şi a ales totodată să-şi înscrie copiii la o şcoală privată cu predare în limba română?
Se ştie că Liceul „Prometeu” este un liceu foarte bun. Toată lumea ştie însă la fel de bine că această instituţie de învăţământ a promovat mereu unionismul, a promovat valorile şi reperele româneşti. Mi s-a părut curios faptul că Igor Dodon a încercat ieri să evite răspunsul la această întrebare ca să spună mai târziu că în R. Moldova peste tot se predă de fapt româneşte şi se predă la fel. Din câte ştiu, „Prometeu” este una dintre puţinele instituţii care a participat în perioada comunistă la marşurile de la 1 decembrie, de Ziua Naţională a României. Consider că Dodon nu crede în ceea ce spune, că este doar un joc şi doar o metodă de a provoca o antagonizare a societăţii, pentru a lupta cu probleme imaginare, şi nu cu cele reale.

În perioada în care învăţam la „Prometeu”, la guvernare erau comuniştii. Majoritatea copiilor erau înscrişi aici pentru că părinţii considerau că sunt români şi punctum, doreau ca copiii să înveţe limba română şi aveau nişte principii. Însă odată cu trecerea anilor, la „Prometeu” au început să înveţe şi copii ai căror părinţi nu cred în limba română, în istoria românilor. Cred că e foarte curios acest fenomen. Pentru mine, rămâne o enigmă faptul că mulţi politicieni supăraţi pe unionişti aleg să-şi ducă copiii la cel mai unionist liceu din Chişinău şi chiar din R. Moldova.

– Cum crezi, pe cine reprezintă de fapt Dodon în acest joc?
Nu ştiu, pentru că aici nu pot face o cercetare, dar face în mod sigur jocul cuiva. Important este ca cetăţenii să înţeleagă acest lucru şi să nu se lase divizaţi.

– Cum califici cadoul lui Vladimir Putin oferit omologului său de la Chișinău, harta Principatului Moldovei realizată de cartograful italian Bartolomeo Borghi?
Mi se pare provocator. Atunci când dl Dodon i-a prezentat o statuie, reprezentându-i pe Petru I şi Dimitrie Cantemir, chiar mă întrebam dacă a existat o înţelegere protocolară între cele două administraţii prezidenţiale şi dacă au convenit din timp ce schimb de cadouri să facă. Până şi dl Dodon a sugerat la întâlnirea de ieri că nu a înţeles ce „namiok” i-a făcut Putin. Lumea din sală a râs. Dodon a precizat: „Deocamdată, nu avem niciun fel de pretenţii teritoriale”. Totodată, cineva din sală, care mi s-a părut că face parte din delegaţia istoricilor, a ţinut să precizeze: „Deocamdată!”. Personal însă, când am văzut cadoul lui Vladimir Putin, am zis: foarte bine! Asta înseamnă că e timpul să ne unim cu Moldova din România şi să devenim România Mare, să ne alăturăm fraţilor de peste Prut.

– În viziunea ta, cum ar putea R. Moldova să depăşească problema identitară?
Cetăţenii ar trebui mai întâi să studieze istoria şi, ca rezultat, fiecare să decidă cine e. Igor Dodon, dacă consideră că este moldovean şi că vorbeşte moldoveneşte, este dreptul lui. E de dorit însă să nu încerce să aducă argumente care să îi confirme spusele, pentru că nu pot fi decât nişte aberaţii. De exemplu, nu poţi să-l invoci pe Dimitrie Cantemir şi să spui că datorită lui sunt moldovean şi vorbesc moldoveneşte, pentru că Dimitrie Cantemir nu a afirmat niciodată, în nici una dintre lucrările sale, acest lucru. Cetăţenii ar trebui să înţeleagă că ceea ce face Dodon este o provocare şi o încercare de a distrage atenţia cetăţenilor de la problemele reale. Trebuie să-i spună nu!, nu mai acceptăm braşoavele tale.

– Cum îţi explici faptul că, în campania electorală, Igor Dodon a promis să întoarcă miliardele furate şi să lupte împotriva corupţiei, acum însă mesajul lui este axat doar pe probleme geopolitice şi identitare?

Dl Dodon a avut o campanie populistă. A obţinut voturile, iar acum îşi arată adevărata faţă, el nu luptă nici împotriva guvernării corupte, aşa cum a promis, şi nici pentru a îmbunătăţi situaţia cetăţenilor. Venind cu membri de partid, nu cu membri ai guvernului, într-o delegaţie oficială, arată că el şi partidul său se pregătesc de o nouă campanie electorală, cea pentru alegerile parlamentare din 2018. Acum, Dodon parcă ar lupta împotriva UE, cei de la guvernare – împotriva vectorului euroasiatic, când toţi ar trebui de fapt să se concentreze în primul rând asupra eradicării corupţiei, pentru că asta e de fapt problema numărul unu a R. Moldova.

The following two tabs change content below.