Dubito, cogito

mariana ticolazUneori nu ştiu ce-mi vine şi deschid internetul moldovenesc, ca să vad ce mai scrie lumea. O fac rar pentru că fiecare vizită e aşa de plină de impresii că-mi ajunge pentru mult timp. Recunosc, îndeosebi îmi place stilul pretins intelectual pe care-l adoptă unii jurnalişti sau bloggeri care se vor populari şi cred că dacă adoptă un stil „academic”, serverele pe care stă blogul vor cădea de atâţia vizitatori. Le place, de exemplu, să se dea deştepţi și să „bage” o expresie în latină (cu cât mai puţin cunoscută, cu atât mai bine) sau vreun citat alambicat al vreunui politolog necunoscut, descoperit prin Google sau Wikipedia. De exemplu, „quisque est faber suae fortunae”. Of, mamă! Ai folosit odată „Quisque est faber suae fortunae” şi gata, eşti mare jurnalist. Sau analist politic. Sau formator de opinie. Sau te faci de râs. Când mi-i dor de texte academice, deschid unul din volumele impunătoare cu comentarii de drept de pe masa mea, iar pe un blog/site în care se scrie despre realitatea moldovenească vreau texte pe înţeles, nu citate în latină, care pot fi evitate. Trebuie să recunosc că nu e uşor să scrii clar și concis. Şi dacă tot strălucim la capitolul citate, poftim de la Einstein cetire: Dacă nu poţi explica ceva unui copil de şase ani, atunci nici tu nu ai înţeles. O spun fără mens rea și doar ex parte.

Mariana Ticolaz

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău