Dubiosul caz Niculin // BOGATU

Jurnalistul moldovean Simion Niculin, arestat încă la mijlocul primăverii la Odesa şi acuzat de justiţia ucraineană de spionaj în favoarea „unei puteri străine”, va compărea în faţa instanţei la sfârşitul lunii septembrie. Cu toate că în momentul reţinerii, colegul nostru de breaslă reprezenta partea moldovenească în Serviciul de presă al Comisiei Unificate de Control, în jurul subiectului cu pricina în spaţiul nostru public domneşte o tăcere suspectă.

O conspiraţie a tăcerii

Asupra cazului Niculin mi-a atras atenţia deunăzi o cunoscută ziaristă şi scriitoare de la Chişinău. Ea s-a arătat mirată că presei noastre nu-i pasă de dispariţia unui cunoscut confrate de condei. Despre arestarea lui s-a scris foarte puţin. De aceea opiniei publice i-a scăpat de fapt acest episod ciudat.

Or, Niculin nu-i un neică nimeni. Înainte de a deveni şeful Serviciului de presă al Comisiei Unificate de Control, acesta a fost ziarist la cotidianul „Nezavisimaia Moldova”.

Recunosc sincer că eu unul nu-l cunosc. Dar mai mulţi colegi afirmă că el s-a afirmat drept un ziarist lucid şi cumpătat. Nu-i exclus, de vreme ce a fost promovat într-o funcţie importantă şi destul de delicată. Cum-necum, Comisia Unificată de Control e o mixtură de interese divergente într-o zonă de conflict îngheţat.

Astfel stând lucrurile, trezeşte suspiciuni „legea omertei” privind cazul Niculin. Se creează impresia că în jurul lui există o conspiraţie internaţională a tăcerii. Deşi Curtea de Justiţie de la Kiev a autorizat arestarea jurnalistului încă la 16 aprilie 2012, toate părţile implicate au căutat să muşamalizeze cazul timp de patru luni de zile.

Niculin lucra pentru ruşi?

De o maximă discreţie a dat dovadă Ucraina care a anunţat sec doar faptul că Niculin riscă o pedeapsă pentru spionaj pe un termen de la 8 la 15 ani. Din aprilie şi până acum păstrează o tăcere jenantă Comisia Unificată de Control, deşi angajatului ei i se aduc învinuiri extrem de grave. Asupra acestui subiect a evitat să se pronunţe şi Ministerul de Externe de la Chişinău, chit că este arestat un cetăţean al Republicii Moldova. Şi instituţia vicepremierului Eugen Carpov, responsabilă de reglementarea transnistreană, a luat apă-n gură, cu toate că jurnalistul era antrenat în activităţi ce ţin de soluţionarea diferendului.

În fine, dar nu şi în ultimul rând, până în luna august n-a reacţionat nicidecum nici Serviciul de Informaţii şi Securitate. Şi asta în ciuda faptului că practic un oficial moldovean este acuzat de spionaj în favoarea „unei puteri străine”. Doar acum câtva timp, SIS a remis presei un comunicat în care a ţinut să spună că Niculin nu a fost implicat în acţiuni operative de cercetare şi culegere de informaţii ale serviciului special moldovenesc.

Şi se pare că SIS nu minte. Ucrainenii nu-l acuză pe Niculin de spionaj în favoarea Republicii Moldova. Taras Cernovil, membru al Comisiei de Afaceri Externe al Radei Supreme de la Kiev şi unul dintre colaboratorii apropiaţi ai preşedintelui Ianukovici, lasă să se întrevadă că Niculin lucra pentru KGB-ul din autoproclamata republică nistreană. Cu alte cuvinte, spiona în favoarea FSB-ului care controlează KGB-ul de la Tiraspol. Potrivit lui, s-ar putea să fie vorba despre informaţii comerciale privind traficul de arme.

Fieful traficului ilicit de arme

Ipoteza oficialului ucrainean este susţinută într-un fel de colonelul în rezervă Nicolae Parcevschi, preşedintele Uniunii ofiţerilor în rezervă din Republica Moldova. El afirmă că Ucraina e fieful marilor traficanţi de arme. La ora actuală, mai multe agenturi ale Estului se uită pofticios spre această zonă. Nu întâmplător, serviciul de contrainformaţii de la Kiev (SBU) a arestat şi a trimis în judecată în ultimul timp mai mulţi cetăţeni ruşi şi nord-coreeni, acuzându-i de uneltiri clandestine şi tentative ilegale de a obţine informaţii secrete în industria militară a ţării.

Tot acelaşi Parcevschi lasă să se întrevadă că Niculin, fost ofiţer al Armatei Naţionale, o vreme a fost suspectat de Serviciul de Informaţii şi Securitate de spionaj în favoarea Rusiei. Dacă lucrurile de bună seamă stau aşa, cine l-a trimis pe acest jurnalist să reprezinte Republica Moldova în Comisia Unificată de Control? Şi de ce serviciul de contrainformaţii de la noi nu s-a opus acestei numiri?

Până la urmă, acuzaţiile care i se aduc lui Niculin ar putea să nu se confirme în judecată. Dar şi în acest caz, tăcerea dubioasă a Chişinăului ridică multe semne de întrebare. Vrând-nevrând, ne bate gândul că autorităţile moldovene, alte dăţi bune de gură şi tare de vână, se simt acum cu musca pe căciulă.

Petru Bogatu

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu