Dreptul la vot prin corespondenţă // Campanie

„Nu-mi pasă de ţara care nu mi-a oferit nimic”

În timp ce unii moldoveni se arată entuziasmaţi de ideea de a putea să-şi exprime votul prin corespondenţă, alţii susţin că nu le pasă de această iniţiativă.

Marina LIŢA

„După mai multe încercări de a mă angaja şi de a face un ban din agricultură, în 2004, am hotărât să plec în Italia”, ne spune Elena Marcenco, moldoveancă de 56 de ani. „Acolo era cumnata mea, ea a venit în concediu în Moldova, iar eu am înlocuit-o timp de două luni. Am plecat ilegal, cu viză de turist, şi am rămas acolo. Timp de doi ani, ieşeam din casa în care lucram şi mă plimbam pe drumuri dosite, prin parcuri, de teama să nu dau peste poliţiştii italieni. Erau drumuri dosite, nu vedeai ţipenie de om. Dar cele două ore libere pe care le aveam le petreceam afară. Nu pot să vă spun unde îmi erau gândurile şi câte lacrimi am lăsat pe acele drumuri”, spune tristă femeia.

De opt ani închisă în casă

Deşi este departe, susţine că o interesează ce se întâmplă în Moldova. „După doi ani, am făcut tot posibilul să îmi legalizez actele şi, în 2006, am fost pentru o lună în Moldova. Ultimele alegeri la care am participat au fost cele din 2003. Stau de opt ani închisă în casă, mă plimb doar două ore. Nu am posibilitatea să-mi iau o zi întreagă liberă, deoarece trebuie să fie cineva permanent cu persoana pe care o îngrijesc”, spune Marcenco.

„De aceea, m-ar bucura tare dacă am putea vota şi noi prin corespondenţă, cum se practică în alte ţări. Poate ajutăm şi noi ţara noastră să iasă din criză. La urma urmei, vreau să revin la căsuţa ridicată cu greu, la mama bătrână care mă aşteaptă. Am anunţat-o că voi veni acasă de Paşti şi mi-a spus că a deschis poarta şi o lasă deschisă până voi intra eu”, spune tristă femeia.

„Nu-mi pasă”

„Nu-mi pasă de ţara care nu mi-a oferit nimic şi nici nu mă interesează această acţiune”, ne-a comunicat Tatiana Paşcovschi, 30 de ani. „Din 2008, sunt în Franţa, am fost şi în Italia, dar la Paris îmi place mai tare. Între timp, am născut un băieţel, am să rămân pentru totdeauna. În Moldova, nu am fost şi nici nu mi-e dor”, ne-a comunicat Paşcovschi.

A menţionat că mama ei se află în Italia, iar tatăl, în Franţa. „Când vreau, plec la mama sau la tata. Ambii sunt de mai mulţi ani peste hotare şi nu se mai întorc nici ei în Moldova. Cred că aş vizita Moldova doar pentru sora mea, căsătorită acolo. Dar nu voi sta mult timp pentru că, după cum am mai spus, nu mă leagă nimic de locul în care m-am născut”, conchide aceasta.

„Am făcut nişte bilanţuri provizorii în luna ianuarie. Avem aproximativ o mie de semnături din mai multe ţări. E puţin, de aceea vom continua colectarea lor”, a declarat pentru JURNAL Dorin Duşciac, preşedintele Asociației Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța, unul dintre promotorii iniţiativei.

JURNAL de Chişinău îi anunţă pe cei care vor să semneze această iniţiativă că o pot face accesând http://moldinit.com/publ/stiri_in_evidenta/comunicat_de_presa/8-1-0-2382. Aici pot găsi varianta scanată a Cererii, care poate fi trimisă pe adresă e-mail: votprincorespondenta@gmail.com

 

 

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)