Dramaturgul Eugen Gheorghiță se dă în spectacol ieftin // Sfârâiacul


Articolul PLAGIATORUL de Eugen Gheorghiță din „Literatura și arta”, 26 aprilie curent, chiar la o analiză şcolărească, face să te umfle râsul. Colaboratorul revistei, fecund şi mereu grăbit de a apuca prăjina, de data aceasta a cam dat-o cu oiştea în pagina a patra a săptămânalului.

Dragă Jan, înainte de a-l învinui pe Vlad Zbârciog că a copiat o nuvelă de-a lui Nicolae Velea, ar fi fost bine să te sfătuieşti cu cineva care cunoaşte această tărăşenie din anii ’70-’80 ai secolului trecut. Dar să-ţi spună badea cum a fost. Vlad Zbârciog a fost invitat în repetate rânduri la securitate ca să fie racolat ca turnător din sânul redacţiei „Literatura şi arta”. Desigur, a refuzat. Şi atunci băieţii cu ochi albaştri i-au organizat un flagrant. Într-una din nuvelele sale cineva i-a adăugat o frază nevinovată şi răsuflată în literatura tuturor popoarelor „Nu poate trăi omul fără dragoste”. Şi s-a găsit clenciul. Cică, fraza cu pricina ar fi fost plagiată dintr-o povestire de-a lui Sorin Titel, prozator român. Pentru această propoziţie Vlad Zbârciog a fost concediat în mare grabă de către Ion Podoleanu, redactor-şef adjunct la „Literatura și arta”. Victor Teleucă era în concediu şi, revenind din vacanţă, şi-a cerut scuze pentru gestul adjunctului său.

Dar până la asta Vlad Zbârciog, plin de venin, rămas pe drumuri, s-a urcat în primul tren şi, ajuns la Reni, s-a dus la Dunăre şi a stat ca o stană în faţa apelor tulburi, având un gând necurat ca s-o termine o dată şi pentru totdeauna cu afurisita asta de viaţă. Şi, ca prin minune, a fost bătut pe umeri de un coleg de facultate, reporter la ziarul din localitate, care l-a înseninat. Revenind din strania sa călătorie, a intrat pe la Alexandru Cosmescu și i-a spus toată povestea. Blajinul şi sfătosul Cosmescu l-a sfătuit să intre la Pavel Boțu și să-i povestească toată tărăşenia cu securitatea și „furtul” de la Sorin Titel.

„Starik, i-a zis Boțu, d-apoi cuvintele astea le-am auzit de-atâtea ori din gura bunelului meu. Invită-l pe Podoleanu la mine”, a zis Pavel Boțu, preşedintele Uniunii Scriitorilor de pe atunci. Nu se ştie ce au vorbit ei, dar în aceeaşi zi Vlad a fost restabilit în cadrul redacţiei „Literatura și arta”.

Ceea ce vrei să dovedeşti e un fel de apă de ploaie, pentru că Testamentul lui Ştefan cel Mare nu aparţine nici pe departe lui Nicolae Dabija, ci tot luat a fost din operele marilor înaintaşi. Şi acest testament din cartea dumisale „Domnia lui Ștefan cel Mare” (Chișinău, Universitas, 1991), care se întinde pe câteva pagini bune, a fost inspirat de la Barbu Ștefănescu Delavrancea și chiar de la marele nostru prozator, Mihail Sadoveanu.

Deci, dragă Eugen Gheorghiță, „Testamentul” lui Dabija este un simplu compendiu din operele înaintaşilor. Iar așa-zisul „Testament al lui Ștefan cel Mare” este un fals cras, pentru că originalul nu există în nicio bibliotecă. Iar versiunile orale, purtate din gură în gură, au ajuns la Ureche, Cantemir, Delavrancea, Sadoveanu şi s-au oprit la Dabija, precum fabulele lui Esop au trecut prin mintea lui La Fontaine, Krîlov şi au ajuns la Donici — cuib de înţelepciune, pe care nimeni nu l-a învinuit de plagiat.

De aici şi concluzia: „Testamentul lui Ștefan cel Mare”, cu toată dragostea noastră pentru voievod, este o clasică invenţie cărturărească, compusă cine ştie din ce ambiţie a cuiva întru a-şi lustrui numele.

Află, Eugen, că cel pe care îl numeşti „un fel de Secretar al US” este într-adevăr secretar prin ordinul semnat de Mihai Cimpoi, şi nu este grafoman, cum susţii dumneata. Ar fi bine ca înainte de a scrie ceva să răsfoieşti măcar colecţia revistei Cultura și a „LA”, ca să vezi câte articole şi cronici bune a scris Vlad Zbârciog. Şi să mai vezi cât de mult i-aţi lăudat cartea în „LA” din 14 octombrie 2004. De ce în 2004 Zbârciog nu era plagiator? Nu se ştie. Dar în 2012 se poate. De ce? O ştiu doar harnicii colaboratori ai „LA”, revista care îi hrăneşte.

Ion PROCA

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)