Dragostea-i amăgitoare când salcâmii dau în floare

Happy woman with open arms

Aerul mirosea a flori de salcâm, a primăvară. Era o zi de început de mai, dar în sufletul Suzanei bântuia furtuna. O chinuiau de câteva săptămâni aceleaşi întrebări: Cum de nu l-a mirosit mai demult pe dragul ei soţior? Ce i-a făcut puştoaica? Cu ce l-a vrăjit? Poate că a înşelat-o înainte de a o părăsi? La multe se aştepta, însă nu ar fi crezut niciodată că l-ar fi putut găsi cu o copilă de vârsta fiicei lor mai mari şi cu un copil de şase luni între ei!

A fost atât de frumos acum mai bine de trei decenii! Suzana s-a revăzut studentă, mergând la braţ cu Pavel, beţi de dragoste şi de parfumul florilor de salcâm. Ea termina ultimul an la filologie, iar el facultatea de fizică şi matematică. I-a apărut în faţa ochilor frumoasa lor nuntă, jurămintele lor fierbinţi din faţa altarului, nopţile pline de dragoste şi de vise. Inima i-a surâs când şi-a adus aminte de ziua în care li s-a născut prima fetiţă, a doua, a treia. Toate mergeau în familia lor ca la carte. Casă frumoasă, copii sănătoşi, dragoste şi înţelegere.

Bărbatul ia calea pribegiei

Dar a venit tranziţia care a strămutat cursul firesc al lucrurilor. Pavel a plecat, aşa cum au mai plecat şi alţi bărbaţi la muncă în Israel. S-a întors, şi-au rezolvat problemele financiare şi, când copila cea mai mică, ce îi seamănă leit, împlinise un an şi zece luni, bărbatul a hotărât să plece în Portugalia. La început, Suzana se împotrivea dar, până la urmă, i-a permis. S-a gândit că fetele lor cresc şi trebuie agonisiţi nişte bani pentru viitorul lor, iar din salariul de pedagog e greu să pui ceva deoparte.

Pavel nu s-a arătat acasă timp de 14 ani, motivând că nu are actele în regulă. Dar legătura cu cei dragi părea să fie principala lui preocupare. Trimitea bani cu regularitate, le telefona aproape în fiecare zi, interesându-se de toţi membrii familiei, de noutăţile din sat. În 2009, când fiica cea mică, Liliana, a împlinit 16 ani, tatăl lor a venit acasă.

Foarte calm, cu acelaşi aer de soţ fidel, i-a cerut soţiei lui să îi permită să o ia pe Liliana în Portugalia. Suzana s-a gândit câteva zile, după care i-a zis: „Bine, Pavele, dacă crezi că îi poţi oferi acolo un viitor mai bun, ia-o cu tine”. Peste jumătate de an, a venit şi a luat-o şi pe cea mijlocie. Nimic nu părea schimbat în el nici la această ultimă întâlnire. Şi nici fetele, după ce au plecat, nu l-au trădat pe tatăl lor. Nu a vrut să rănească inima Suzanei nici fina lor de botez, care l-a întâlnit într-o zi prin Lisabona pe nanu’ Pavel la braț cu o domnişoară. Când fina l-a salutat, el i-a răspuns liniştit: „Mă confundaţi cu cineva, domnişoară. Nu sunt eu acela”.

Năpasta

În ziua în care Pavel i-a telefonat Suzanei şi i-a spus să se pregătească de plecare, aceasta s-a bucurat ca un copil. Nu avea răbdare să-şi perfecteze cât mai repede actele, să ajungă în Portugalia ca să-şi îmbrăţişeze fetele şi soţul. La aeroport, departe de casă, Suzana i-a simţit răceala. A întâlnit-o ca pe o străină. Nu se lega vorba între ei. A vrut să îl întrebe: „Ce-i cu tine, bărbate? Ce s-a întâmplat? Dar îşi înghiţi întrebarea şi au mers aşa tăcuţi până la scara blocului. Aici el a privit-o în ochi şi i-a spus: „Te rog să primeşti lucrurile aşa cum o să le găseşti”. A poftit-o să urce etajul unde avea locuinţa.

Acolo o aşteptau fetele şi o tânără cu un copil în braţe. Mezina a cuprins-o pe mamă-sa de gât şi i-a spus printre lacrimi: „Acesta este frăţiorul nostru de şase luni. Iar ea e soţia lui tata”. Vestea a zguduit-o, nu se aşteptase. Nu-i venea să creadă ochilor şi vorbelor. Avea impresia că asistă la un spectacol în care soţul ei are rolul principal. Cu inima strânsă de nelinişte, era gata să-şi ia fetele şi să se întoarcă imediat în R. Moldova. Dar s-a oprit cu gândul să limpezească lucrurile. Răscolită de o tulburare fără seamăn, a cerut să fie dusă la un hotel, încercând din răsputeri să pară liniştită.

Pavel pregătise deja totul, închiriase un apartament pentru toate trei într-un alt capăt al oraşului. În ziua aceea nu a mai avut putere să discute cu el. Fetele i-au povestit mamei lor tot ce ştiau. I-au spus că povestea cu Victoria a început cu vreo zece ani în urmă. La o petrecere de-a moldovenilor, fetişcana de 18 ani l-a invitat la dans şi i-a făcut declaraţie de dragoste. Luat prin surprindere, bărbatul i-ar fi spus că are familie, trei copii şi o aventură cu el i-ar aduce numai necazuri. Fata a insistat spunând că simte nevoia unui bărbat şi atât.

Aventura a început într-o glumă. Dar, de la o întâlnire la alta, Victoria îi devenea tot mai dragă. Când s-a îndrăgostit de ea, şi-a zis că va fi o iubire de scurtă durată. Dar nu a fost să fie aşa cum şi-a imaginat. Între timp, Victoria a rămas însărcinată şi a aflat că va avea un băieţel. Atunci Pavel a hotărât să o rupă definitiv cu Suzana. Îşi dorise foarte mult un băiat şi acum era gata să facă orice pentru a îndeplini toate capriciile viitoarei mame. La îndemnul acesteia, fără să-i spună un cuvânt soţiei legitime, a desfăcut căsătoria prin lege. La noi, astfel de probleme se decid uşor cu bani.

Momentul adevărului

După trei săptămâni de şedere în Portugalia, Suzana l-a invitat pe Pavel la întâlnire. Era atât de adâncită în gândurile ei încât nici nu a observat când fostul ei soţ s-a aşezat alături pe bancă, a lovit-o peste mână, împrăştiindu-i pumnul de pastile pe care se pregătea să-l dea peste cap.

Inima i se strânse dureros. S-au privit lung în tăcere. Suzana aştepta să înceapă el vorba. Dar bărbatul tăcea. În cele din urmă, strivită de deznădejde, femeia a început: „Mai bine de 20 de ani am mâncat la aceeaşi masă, am dormit în acelaşi pat, am făcut trei copii. Adu-ţi aminte ce iubire a fost între noi în primăvara ceea cu salcâmi în floare, când ne-am cunoscut! De ce m-ai pedepsit cu atâta asprime? Cum ţi-ai permis aşa o greşeală, Pavele?”. Ea lupta să-şi stăpânească plânsul. Ar fi vrut să audă un sincer „iartă-mă” în loc de: „Este oare o greşeală să iubeşti? Trebuie să ştii că oricât de bine te-ai simţi singur printre străini, e mult mai bine să fii cu cineva”. „Şi nu mai e loc de împăcare?”, a întrebat Suzana şi două lacrimi mari i-au sclipit pe obraji.

„Nu! Acesta e ultimul meu cuvânt. Până acum v-am ajutat, de acum încolo descurcaţi-vă singure”. S-a ridicat şi a plecat, iar femeia a rămas zdrobită de vorbele lui. I-a răsărit în minte din nou gândul de sinucidere. Apoi a trecut prin faţa ochilor scenele de iubire cu dezmierdări dulci, şi-a amintit cât de sincere păreau cele dintâi cuvinte de dragoste ale lui. Şi acum, poftim, ce trist şi dureros sfârşit!

Încurajare din partea prietenilor

În această stare sufletească i-a telefonat celei mai bune colege şi prietene să afle ce face fiica mai mare. I-a vorbit despre cele întâmplate şi despre pârjolul din suflet. Prietena a liniştit-o: „Alţii trec prin nenorociri şi mai mari. Tu ai trei fete ca trei flori, care au nevoie de povaţa ta. Pavel are 57 de ani. Crezi că o să se ţină mult muieruşca ceea de el? Alungă gândurile negre şi întoarce-te acasă. O să le uiţi pe toate cu vremea”.

După ce a analizat la rece situaţia, Suzana a hotărât să rămână în Portugalia pentru a mai aduna nişte bani. Iar oamenii din sat se tot întreabă cu nedumerire: Cui să-i fi trăsnit prin cap că Pavel, care a ţinut atât de mult la soţie, o va lăsa într-o zi şi se va însura cu o copilă de vârsta fiicei sale? Ce vremuri, Doamne, ce vremuri!

The following two tabs change content below.
Nina Neculce

Nina Neculce

Nina Neculce

Ultimele articole de Nina Neculce (vezi toate)