Dragoste vagabondă

Alături de omul drag şi-o colibă îţi pare palat

Lipsa unui acoperiş deasupra capului şi gerul iernii nu-i despart pe Ion Coca şi Larisa Mareţ care vagabondează pe străzile oraşului Teleneşti, locuind de ceva timp într-o colibă, aflată în viile teleneştenilor. „Acolo unde-i Ion sunt şi eu”, spune Larisa Mareţ celor care o întreabă de casă şi copiii ei. Femeia trăieşte în concubinaj cu un veteran al războiului din Afganistan, într-o colibă din ogrinji, bucăţi de lemn, săpată pe jumătate în pământ, pe un deal în raionul Teleneşti.

Victoria POPA

Situată la o depărtare de vreun kilometru de marginea Teleneştilor, coliba lui Ion Coca şi a Larisei Mareţ făcută din ogrinji, table, acoperită cu ţoale vechi seamănă mai mult a adăpost pentru animale. Doar prezenţa câtorva tigăi şi a unei plase pusă pe doi cotileţi, sub care vezi nişte cenuşă, dovedeşte că aici într-adevăr locuiesc oameni. Urmele pe zăpadă arată că numai ei doi şi câinele care-i însoţeşte merg prin vii prin gerul puternic al iernii care te pătrunde până la os.

Crucea din haragi

Ajunşi la faţa locului, am înţeles că nimeni nu este în colibă după haragii puşi în formă de cruce la uşa improvizată cu o pătură, ce păstra pe ea neaua îngheţată şi viscolită de vânt. În timp ce priveam viile albe acoperite de zăpada proaspăt căzută, un bărbat ne face cu mâna. Mergem spre el. „N-o să-i găsiţi! Ei se trezesc cu noaptea-n cap şi se duc în centru, la piaţă. Mai cară Ion ceva şi Larisa, pe lângă el, ca să aibă cinci lei măcar pentru o pâine, dar de două zile nu-i văd”, ne comunică Ilie Şoltoianu în vârstă de 30 de ani, tată a trei copii.

Bărbatul spune că ei locuiesc demult pe acest deal. „Vara şi toamna au trăit într-un vagon al unui om care are mai multe vii şi le-a permis să stea în el, pentru a îngriji pământul. Nu sunt răi. Munceau. Erau curaţi. Lucrau toamna viile, dar aşteptau şi ceva de mâncare din partea stăpânului. Omul nu le-a dat nimic, ba chiar le-a spus să plece din vagon, pentru că nu i-a săpat viile la timpul cuvenit, aruncându-le hainele afară”, povesteşte Ilie Şoltoianu despre mahalagiii săi, Ion şi Larisa.

„Ei sunt oameni, nu câini!”

Discuţiei se alătură şi o femeie care ieşise să presare cenuşă pe drum. „Într-o zi, când săpau în vie, stăpânul viilor le aruncase o sticlă cu vin din mers, prin geamul maşinii. Chiar se poate aşa? Căci sunt oameni, nu câini!”, spune Angela Popa.

Potrivit femeii, Larisa Mareţ este rusoaică, venită în Moldova după un moldovean cu care a format o familie acum vreo două decenii. Aceştia locuiau în localitatea Băneştii Noi, raionul Teleneşti. Larisa are trei băieţi, iar soţul ei a murit de mai mulţi ani. Copiii şi acum locuiesc în casa părintească şi pe maică-sa n-o dau afară. Problema e că nu-l primesc pe Ion, „dar dragostea lor e mare”, zâmbeşte femeia.

„Trăiesc cu soţia în casă şi parcă strictul necesar îl ai, muncind mult şi tot nu-ţi ajunge, şi neînţelegeri mai sunt, ei însă n-au nimic, dar se iubesc şi trăiesc în colibă, nu în casă”, se miră Ilie Şoltoianu.

„Ce, acum e vară afară?”

Despre Ion Coca, Tamara Ungureanu spune că se cunoşte că a luptat în Afganistan. „Nu-i rău bărbatul, dar uneori poate fi brutal. Depinde cum vorbeşti cu el. El spune că are apartament în Chişinău, pe care soţia sa i l-a luat, dându-l afară, dar unul Dumnezeu ştie ce a avut în viaţă. Spunem şi noi ce povesteşte el. Oricum, nu merită să locuiască într-o colibă pe aşa un frig! Ce, acum e vară afară?”, oftează întrebător femeia.

Oamenii din mahalaua din apropierea viilor, unde pe acest frig locuiesc cei doi vagabonzi, spun că îi ajută cu ce pot, chiar când au dat primele geruri le-au propus şi o cameră în casă unde să înnopteze.

„Le-am dat ceapă, cartofi, morcov din grădină. Săptămâna trecută am fost să-i chem la mine, pentru că-mi era frică să nu îngheţe. În sărai e cald şi curat. Ea parcă căzuse de acord şi-i spunea: „Poidiom, Van’ka, budet holodno nociiu, budut silnîie morozî (Să mergem, Ion. Noaptea vor fi ger mare).” El nu voia. Mi-a spus că dacă nu plec are o puşcă şi mă împuşcă”, afirmă Ilie Şoltoianu.

Casa caldă de la „Apă-Canal”

Locuitorii din apropierea „casei” vagabonzilor spun că viceprimarul Victor Bogdan trebuia să vină să le acorde ajutor, dar n-au văzut pe nimeni zilele astea. Solicitat de JURNAL, viceprimarul a afirmat că, de câteva zile, Ion Coca şi Larisa Mareţ nu mai locuiesc în colibă, dar într-o cameră cu sobă la sediul SA Apă-Canal Teleneşti. „Este cald, curat. Zilnic le duc mâncare. Îi mai pun să facă câte ceva. Azi, Ion izolează o conductă de apă”. Pe viitor, viceprimarul, care este la curent cu faptul că Ion este veteran de război, vrea să-l angajeze în calitate de paznic la grădiniţă, iar Larisa Mareţ este invalid de gradul III.

 

 

The following two tabs change content below.