Dragoste şi necaz

TRĂDARE // După o relaţie de şase ani, a ales stabilitate şi maturitate

Numele meu este Alex. Sunt din Cahul, povestea mea de dragoste e destul de tristă. Totul a început în 2003, eram încă la liceu, în clasa a XI-a, m-am îndrăgostit de ea, o fată drăguţă, timidă şi liniştită.

Ne înţelegeam foarte bine, ajunseserăm să ne iubim mult. După liceu, am mers la facultate, la Chişinău, am continuat relaţia noastră în care iubirea, pasiunea şi încrederea erau pe primul loc. Mă întorceam destul de des acasă ca distanţa dintre noi să nu ne afecteze. După ce a terminat liceul, a venit şi ea în Chişinău, la facultate. Locuiam în acelaşi cămin şi ne simţeam foarte bine.

Am fost întotdeauna amabil, am considerat că ea merită iubire, pasiune, romantism, şi i le-am oferit pe toate. Făceam totul împreună, în opinia mea, chiar era o relaţie pentru care mulţi ne invidiau. Totul a decurs bine până anul trecut, când am terminat facultatea, ea era în anul II.

În toamnă, urma să ne întoarcem împreună la Chişinău – ea, la facultate, eu, la master. Eu am plecat la Chişinău cu câteva săptămâni mai devreme pentru a-mi căuta un loc de muncă. Planul nostru era să strângem bani ca să plecăm în vacanţă şi să ne căsătorim. Pe scurt, aveam nevoie de bani.

Tainica logodnă

Cu două săptămâni înainte de a veni şi ea la Chişinău, a cunoscut un băiat cu zece ani mai mare decât ea. Acesta, fiind mai matur, a ştiut să o vrăjească şi ea i-a căzut în plasă. Astfel a început o relaţie cu el, în paralel cu relaţia noastră. A jucat foarte bine teatru, a avut grijă ca să nu-mi dau seama ce se întâmplă cât timp am fost separaţi. Când a venit însă la Chişinău, mi-a făcut „surpriza”. Mi-a spus că are o relaţie de trei săptămâni cu el, s-au logodit şi mi-a arătat mândră inelul!

În acel moment, am crezut că viitorul pentru mine şi-a închis porţile. Au fost două săptămâni în care nu mai ştiam ce se întâmplă cu mine, am vrut să mă sinucid, doar gândul că am putea fi din nou împreună m-a oprit de la acest gest.

După o relaţie de şase ani, am fost aruncat la tomberon, exact ca un gunoi. Am investit enorm în relaţia asta, am dat tot ce am avut mai bun, mereu am depus eforturi ca să nu-i lipsească nimic dar… soarta a fost dură cu mine!

Când am întrebat-o ce i-a oferit el în plus, răspunsul ei a fost „stabilitate şi maturitate”. Eu am 23 de ani, el – 30 de ani. Diferenţa e mare şi maturitatea se formează în timp.

Relaţia fără farmec

Nu poţi să fii la 23 de ani ca cineva la 30. Îmi pare rău că am investit enorm şi nu m-am ales cu nimic. După o lună de când ne-am despărţit, mi-a spus că mă iubeşte şi că a greşit faţă de mine. Dar ambii eram conştienţi că, dacă mergem mai departe, vor fi mereu reproşuri şi… o relaţie reluată nu mai are acelaşi farmec.

Aşa s-au terminat şase ani de relaţie în care am crescut împreună, am făcut amândoi pasul de la adolescenţă la maturitate, ţinându-ne de mână. Ea şi-a dorit stabilitate şi maturitate. Oare asta e cea mai bună soluţie de viitor? Banii? Toţi prietenii au rămas şocaţi de decizia ei de a se logodi cu acest bărbat. Acum îmi este foarte greu să acord încredere unei fete, îmi trebuie timp.

Alex

The following two tabs change content below.