Dragomir, şeriful de Sacramento

 

Oameni buni // Ori de câte ori apare o problemă, în America găseşti imediat o soluţie

Viceşeriful oraşului Sacramento, din California, Statele Unite ale Americii, se consideră o persoană norocoasă. „A trebuit la un anumit moment să iau o decizie, care a fost dificilă pentru mine, dar am reuşit prin multă muncă să mă pun pe picioare şi să ofer familiei mele un trai decent”, ne-a comunicat Veaceslav Dragomir, viceşerif de Sacramento.

Marina LITA

S-a născut şi a crescut în satul Zârneşti, raionul Cahul. Mama sa a lucrat toată viaţa învăţătoare de geografie în şcoala medie din sat, iar taică-tău a fost medic la spitalul din Cahul. „Din păcate, în anul 1999, a trebuit să iau o decizie foarte grea. Mi s-a oferit oportunitatea de a pleca în America, dar a trebuit să-i las pe părinţii mei, care atunci erau încă în viaţă. Tatăl meu a decedat la scurt timp după ce am plecat şi nu am avut posibilitatea să-l revăd”, comunică trist bărbatul.

 

De la profesor la şerif

 

Spune că nu a avut prea mult timp la dispoziţie ca să analizeze plusurile şi minusurile acestei hotărâri, iar America nu a fost un vis din copilărie. „Visam să devin actor de filme sau cel puţin cântăreţ. Cred că vine de la faptul că mă implicam activ în cercurile dramatice, participam la TVC-uri. De fapt, eram un elev şotios. Colegii spun că făceam multe pozne. Îi distram imitând vocile învăţătorilor sau pur şi simplu dispărând din clasă pe… geam. Îmi amintesc că şedeam în prima bancă şi, când lecţia de istorie devenea plictisitoare, întindeam mâna spre conspectul lui Vasile Ivanovici, care de obicei păşea de la masa sa printre rânduri şi se întorcea înapoi să se „inspire” din conspectul său, şi îi schimbam paginile. Astfel, învăţătorul îşi continua naraţiunea sărind brusc peste secole”, povesteşte acesta pe un ton vesel.

 

După doi ani de la venirea pe „tărâmul tuturor posibilităţilor”, s-a angajat în calitate de asistent de profesor într-o şcoală din California. „Ulterior, am primit acreditarea care îmi oferea dreptul de a preda cu norma întreagă. Doi ani mai târziu, am devenit ofiţer al Departamentului Sheriffului din Sacramento. A trebuit să fac Academia ca să devin şerif al comunităţii din această localitate. Investigarea crimelor, a incidentelor şi accidentelor în trafic este o adevărată şcoală de viaţă americană. Cunoaşterea limbilor română şi rusă m-a ajutat să fac unele investigaţii unice”, spune acesta, care se consideră o persoană norocoasă, cu toate că nu i-a fost uşor.

 

Implicare

 

„Oriunde te-ai afla, întâlneşti greutăţi. În America, cea mai mare problemă a mea a fost faptul că nu vorbeam engleza. Cu ajutorul unor prieteni americani, învăţ şi acum limba, deşi mi-am încheiat studiile acum şase ani”, îşi aminteşte acesta. „Aveam de crescut copiii, trebuia să le achit taxa de şcolarizare, să găsesc soluţii pentru a le oferi ajutor financiar pentru studii şi să aibă aceleaşi oportunităţi ca şi colegii lor. Dar am continuat cu încredere, pentru că, ori de câte ori apare o problemă, în America găseşti imediat o soluţie”, spune optimist acesta.

 

La ora actuală, Dragomir, pe lângă munca de viceşerif, este implicat în Sacramento Sister Cities Programm (Programul Oraşe Surori Sacramento). „Sunt responsabil de proiectul Sacramento-Chişinău. Am reuşit să mă întâlnesc cu primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă. Avem planuri de îmbunătăţire a relaţiilor de prietenie, mai ales acum, când Moldova are, în sfârşit, preşedinte. În ultimii zece ani, sunt membru al Bordului Directorilor Centrului Comunităţilor Slave din Sacramento care oferă asistenţă emigranţilor din fosta Uniune Sovietică. Suntem în relaţii bune cu Ambasada R. Moldova de aici. De asemenea, comunitatea moldovenilor din Sacramento a fost desemnată să se ocupe de organizarea alegerilor din 2010. Este o activitate de care ne mândrim. Noi, membrii comunităţii moldovenilor de aici, ne adunăm la diverse evenimente în localuri sau la cineva acasă pentru a sărbători un eveniment. În acelaşi timp, discutăm despre situaţia de la noi din ţară şi încercăm să găsim soluţii pentru problemele cu care ne confruntăm zi de zi”, spune Dragomir.

 

Dorul de casă

 

Deşi este implicat în mai multe activităţi în ţara de peste ocean şi are un trai decent (casă cu curte la marginea oraşului, maşină proprie), îşi doreşte să se întoarcă într-o bună zi în Moldova. „Aflându-mă la mii de kilometri depărtare de ţara mea, am încercat să găsesc ceva ce mi-ar aminti de ea. Am găsit multe similitudini între regiunea în care locuiesc, adică Sacramento Valley, şi unele zone viticole din Moldova. Mă refer aici la Napa-Sonoma wine country, Amador Gold Rush şi Lodi, trei regiuni din apropiere, vestite pentru vinificaţie. Noi suntem binecuvântaţi cu regiuni similare în Moldova”, comunică acesta.

 

Dar toate acestea nu-i pot stinge dorul de locurile natale. „Nu trece nicio lună fără să mă gândesc cel puţin o dată la următoarea mea vizită în Moldova. De fapt, mă pot considera o persoană norocoasa, am reuşit să-mi vizitez satul natal aproape în fiecare an. De multe ori îmi imaginez că merg pe străzile de ţară sau pe asfaltul din Chişinău şi simt cum inima-mi vibrează de bucurie”, spune cu nostalgie bărbatul.

 

 

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)