Două decenii în așteptarea dreptății

Ion Oboroceanu, sursa foto discriminare.mdDe 22 de ani locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului au de îndurat situații de încălcare gravă a drepturilor omului, cum ar fi arestul neîntemeiat, tortura sau accesul liber la justiție, din cauza că instituțiile de drept de la Chișinău și Tiraspol refuză să coopereze în cadrul investigațiilor. Zeci de dosare sunt suspendate anual de către procurori din cauza imposibilității administrării probelor sau a efectuării acțiunilor de anchetă pe teritoriul celeilalte părți. Apărătorii drepturilor omului de pe ambele maluri ale Nistrului recunosc că ultima speranță în asemenea cazuri este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

Istorie de succes – falsul proroc de la Copanca

Unul dintre dosarele care a fost suspendat, dar, în același timp, are și continuare logică, este cel al individului care a violat și exploatat timp de 12 ani membrii unei familii religioase din Copanca, Căușeni, sat situat în dreapta Nistrului. În luna iunie 2013, poliția și procuratura de la Căușeni au înregistrat acest caz și au deschis un dosar penal, apoi individul a dispărut, ascunzându-se în regiunea transnistreană. Atunci victimele – copiii familiei exploatate – au mers la Tiraspol și au depus plângere și acolo. Doar datorită acestui fapt organele de drept din regiunea transnistreană au reacționat și, peste câteva luni, Nikolai Konarev a fost reținut și plasat în arestat. El este originar din orașul Bender, are acolo și un apartament (pe strada Șestakov), dar se ascundea și de miliție, așa că a fost găsit peste câteva luni, într-un apartament pe care îl închiria lângă Tiraspol.

Ion Oboroceanu (foto): „Pe mine, ca procuror, mă interesează ca agresorul să fie sancționat penal. Restul formalităților nu contează.”
Acum, Nikolai Konarev se află în arestul miliției de la Tiraspol, iar în anticamera Comitetului de anchetă din orașul Bender am aflat că dosarul lui a fost trimis în instanță. Dosarul deschis la Căușeni însă, pe marginea acestui caz, este suspendat. ”Au fost efectuate toate acțiunile de urmărire penală posibil de efectuat în lipsa infractorului și cauza penală este suspendată până când organele constituționale ale Moldovei vor avea posibilitatea să aresteze făptașul. Dacă la Tiraspol agresorul va fi condamnat pe viață, așa cum prevede legislația pentru asemenea infracțiuni, noi nu vom avea nicio obiecție, dosarul va rămâne în continuare suspendat. Pentru noi este important ca el să fie condamnat cât mai dur posibil”, ne-a declarat procurorul raionului Căușeni, Ion Oboroceanu.

„De această situație profită infractorii”

În prezent, la Căușeni, raion situat „la granița” cu regiunea transnistreană, mai sunt încă cel puțin două dosare penale deschise recent, în care urmărirea penală este suspendată din cauza că autorii infracțiunilor s-ar afla în stânga Nistrului, iar acolo nu pot fi efectuate acțiuni de anchetă. „Urmărirea penală în aceste cazuri este suspendată pentru că infractorii se ascund în regiunea transnistreană. Infractorii de pe ambele maluri ale Nistrului știu despre aceste „oportunități”, despre faptul că organele de drept nu colaborează între ele, comit ilegalități în stânga și se ascund în dreapta Nistrului și invers”, mai spune Ion Oboroceanu.
Sentință după 12 ani

Unul dintre cazurile în care o victimă a înșelăciunii a așteptat ani de-a rândul să i se facă dreptate este cel al unui bărbat din orașul Râbnița. Potrivit Serviciului de presă al Comitetului de Anchetă de la Tiraspol, în anul 2002, bărbatul a cumpărat cu 5700 de dolari de la un locuitor din dreapta Nistrului peste 200 de saci cu zahăr. Ulterior însă s-a dovedit că în saci era… nisip. Făptașul a dispărut și timp de 12 ani s-a aflat în urmărire. Astfel, o vreme ancheta a fost suspendată. Abia în luna august 2014 acesta a fost adus în fața instanței, unde, după ce a achitat prejudiciul, a fost amendat cu 3500 de ruble.
Singura soluție – Curtea Europeană. De regulă, dosarele de acest fel sunt suspendate cu mențiunea: autorii infracțiunii nu au fost identificați sau din cauza ”sustragerii persoanelor de la urmărirea penală”. Astfel, potrivit Procuraturii Generale, anual sunt suspendate investigațiile în aproximativ 200 de dosare.

Totuși, cazurile în care se ajunge la deschiderea unui dosar penal pot fi considerate ”fericite”. De cele mai multe ori, procuraturile pur și simplu emit încheieri de neîncepere a urmăririi penale invocând diferite motive. Juriștii din cadrul organizațiilor care apără drepturile omului spun că autorităţile de la Chişinău nu au o politică clară în ce priveşte protejarea drepturilor locuitorilor din stânga Nistrului, care, de cele mai multe ori, sunt și cetățeni ai Republicii Moldova. „Am depistat foarte multe cazuri în care marea majoritate a funcționarilor și instituțiilor de la Chișinău nu știu cum să procedeze în cazurile legate de regiunea transnistreană. De cele mai multe ori oamenii sunt dați pur și simplu afară: „Duceți-vă în regiunea transnistreană, pentru că aici, pe malul drept, noi nu avem cum să vă ajutăm”. Omul rămâne cu problema și poate chiar cu probleme și mai mari, legate de faptul că a îndrăznit să se adreseze după ajutor autorităților constituționale. Astfel, în afară de Curtea Europeană oamenii nu au nicio perspectivă”, spune Ion Manole, președintele Asociației Promo-LEX de la Chișinău, organizație care reprezintă la CtEDO mai multe cazuri de încălcare a drepturilor oamenilor din Republica Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană.

„Pe omul care a suferit în urma infracțiunilor îl interesează mai puțin divergențele dintre Chișinău și Tiraspol”

În majoritatea cazurilor în care locuitorilor regiunii transnistrene li se refuză investigarea infracțiunilor sau a încălcării unor drepturi, organele de drept din dreapta Nistrului motivează cu formulări de felul: „Din cauza că autoritățile constituționale nu controlează teritoriul din stânga Nistrului…” sau „În situația reală, în legătură cu imposibilitatea efectuării acțiunilor de urmărire penală în regiunea transnistreană, nu a fost posibilă administrarea probelor”.

Procurorul raionului Căușeni spune că în prezent nu există pârghii reale pentru a rezolva toate cazurile legate de efectuarea anchetei pe una sau alta părți ale Nistrului. ”Evident că oamenilor li se încalcă drepturile atunci când sunt victime ale infracțiunilor și nu pot fi restabiliți în drepturi. Dar faptul că Chișinăul nu are jurisdicție reală în stânga Nistrului nu este o scuză pentru organele constituționale ale Moldovei. Noi trebuie să efectuăm toate investigațiile necesare și posibile pentru ca făptuitorul să fie documentat și pedepsit conform legislației. Pe omul simplu care a avut de suferit în urma contravențiilor sau infracțiunilor îl interesează mai puțin problemele existente între partea dreaptă și cea stângă a Nistrului. Pe el îl interesează să fie repus în drepturi, să fie despăgubit și infractorul să fie sancționat penal. Pârghii reale nu există în prezent pentru că noi nu avem posibilitate legală și reală să colaborăm cu organele de drept din stânga Nistrului. Această situție se poate perpetua mult și bine, până la soluționarea definitivă a conflictului transnistrean”, conchide Ion Oboroceanu.

Ion Manole: „Chișinăul are posibilității, dar nu face nimic”

Apărătorii drepturilor omului spun însă că există pârghii. „Noi nu propunem ca reprezentanții autorităților să meargă în stânga Nistrului, să rețină oameni, să îi aresteze, să provoace conflicte, să meargă cu arme. Evident că acțiunile lor vor fi limitate și obstrucționate, adică mult mai dificile. Dar cel puțin dacă ar întreprinde măsuri în direcția aceasta, ar vedea care sunt problemele și obstacolele. Lucrând astfel, ei deja ar putea veni cu propuneri către Ministerul de Interne sau Procuratura Generală pentru a modifica anumite practici și a le adapta pentru regiunea transnistreană, altfel decât prevede procedura pentru restul teritoriului. Dar așa, dacă ei nu fac nimic, nici nu au cum să cunoască cum pot fi îmbunătăţite lucrurile. De aceea noi îi criticăm”, spune președintele Promo-LEX.

Copreședintele Comisiei Unificate de Control din partea regiunii transnistrene, Oleg Beleakov, recunoaște că organele de drept nu colaborează între ele, dar spune că responsabile de asta ar fi autoritățile de la Chișinău. Potrivit lui, locuitorii regiunii transnistrene solicită ajutor Grupului Operativ de Anchetă pentru Moldova și Transnistria cu sediul la Bender. „Acest grup există în conformitate cu Acordul din 1992 despre efectuarea anumitor acțiuni de urmărire penală în cadrul dosarelor penale. Dar conlucrarea este dificilă în prezent pentru că principiile de colaborare între organele de drept au încetat să existe din cauza nerespectării Acordului din 1998 și Protocolului din anul 2001 între organele de drept ale părților. Conlucrarea este dificilă pentru că Republica Moldova a declarat aceste acorduri neconstituționale. O informație oficială despre acest lucru a ajuns la Ministerul de Interne de la Tiraspol încă în anul 2006”, spune Oleg Beleakov.

Copreședintele Comisiei Unificate de Control crede că se poate spera la o reluare a colaborării dintre cele două maluri ale Nistrului pe segmentul restabilirii în drepturi a oamenilor datorită inițiativelor promovate în cadrul întâlnirilor grupurilor de experți. ”În prezent, procesul de colaborare se află într-o fază dificilă, de aceea cred că este absolut corect faptul că grupurile de experți din partea Moldovei și regiunii transnistrene încearcă să creeze anumite pârghii și posibilități pentru a continua conlucrarea și pentru a soluționa dosarele penale care există în Republica Moldova și regiunea transnistreană”, a adăugat Oleg Beleakov.

Oamenii caută ajutor la organizațiile neguvernamentale

O mână de ajutor pentru oamenii ajunși în situații de încălcare a drepturilor omului o întind organizațiile neguvernamentale, chiar dacă posibilitățile acestora sunt limitate. Atât în stânga, cât și în dreapta Nistrului, există organizații care acordă asistență juridică gratuită. Cele mai cunoscute dintre ele sunt Fundația ”Centrul pentru drepturile omului” de la Bender și Asociația Promo-LEX de la Chișinău. Centrul de la Bender, condus de Grigori Volovoi, organizează periodic acțiuni în care explică oamenilor cum să-și apere drepturile.

De multe ori, problemele pot fi rezolvate în condițiile legislației locale, spune Ion Manole de la Promo-LEX. „Când o persoană din regiunea transnistreană vine la noi, în primul rând examinăm cazul și dacă ajungem la concluzia că ea poate fi repusă în drepturi la nivel local, noi o ajutăm, folosind normele juridice locale și instrumentele locale. O ajutăm să depună plângerea în instanță, să vină cu documentele necesare în fața instanței locale și chiar și în lipsa avocatului omul, dacă are totul bine pus pe hârtie și argumentat, își poate rezolva cazul. Avem asemenea cazuri rezolvate pozitiv. Dar dacă ajungem la concluzia că problema nu poate fi rezolvată la nivel local, deci este mai gravă și mai serioasă, mergem la autoritățile constituționale. Și dacă acestea dau dovadă de incompetență sau pasivitate, atunci mergem la CtEDO”, conchide juristul Ion Manole.

În prezent, la CtEDO de află 75 de plângeri depuse de persoane de pe ambele maluri ale Nistrului cu asistența juriștilor de la Asocația Promo-LEX. Dintre acestea, în jur de 50 sunt ale locuitorilor din stânga Nistrului. 20 din aceste cazuri au fost deja comunicate Guvernului Republicii Moldova și Federației Ruse.

Viorica Zaharia, Elena Stepanova
Acest articol a fost realizat de jurnalişti de pe ambele maluri ale Nistrului în baza unui proiect finanţat de Uniunea Europeană şi PNUD prin Programul „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”. Opiniile exprimate în acest articol aparţin autorilor şi nu reflectă în mod obligatoriu poziţia Uniunii Europene sau a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.