Dosarul „Codru”: un mişmaş cu imunitate judiciară

FLAGRANT // Curtea Supremă de Justiţie a refuzat să examineze dosarul „Codru”, iar raportul de audit al Curţii de Conturi în acest subiect a fost scos de pe ordinea de zi a Parlamentului la solicitarea preşedintelui fracţiunii democrate, Marian Lupu
161 de milioane de lei, acesta este prejudiciul suportat de stat la vânzarea cu doi ani în urmă a complexului hotelier „Codru”.

Despre valoarea impunătoare a pierderilor pe care şi le-a provocat cu bună ştiinţă statul atunci când a vândut în grabă hotelul unei companii off-shore din Cipru presa şi fosta opoziţie (actualmente Alianţa pentru Integrare Europeană – n.r.) a semnalat în repetate rânduri. Anul acesta informaţia a fost confirmată oficial şi de Curtea de Conturi (CC) care a efectuat un control de audit al privatizării patrimoniului statului în perioada 2007-2009. Vara aceasta, raportul de audit urma să fie discutat şi aprobat în Parlament, dar a fost scos de pe ordinea de zi la solicitarea preşedintelui fracţiunii democrate, Marian Lupu. Nici desfăşurarea dosarului penal deschis de Procuratură pe marginea cazului privatizării hotelului „Codru” nu a avut un succes mai mare. Instanţa de judecată a decis că la privatizarea imobilului nu au fost admise încălcări (!).

De şase ori mai ieftin

Un raport de audit efectuat anul acesta de Curtea de Conturi în privinţa privatizării patrimoniului statului în perioada 2007 – 2009 a scos la iveală mai multe ilegalităţi care dovedesc faptul că bugetul de stat a fost prejudiciat cu sute de milioane de lei. Astfel, doar la privatizarea Î.S. „Complexul Hotelier Codru”, la finele anului 2008, statul a fost prejudiciat cu cel puţin 161 milioane 846 mii de lei.

Î.S. „Codru”, fondată de către Aparatul Guvernului, deţinea imobile cu o suprafaţă de peste 12,5 mii de metri pătrați, amplasate în Chişinău, cu teren aferent de 0,726 ha. În urma modificării legislaţiei, hotelul a fost privatizat de către firma off-shore „Dalamaris Holdings Limited”, din Cipru, care a plătit suma de 50,3 milioane de lei, cu 300 de mii de lei mai mult decât preţul iniţial stabilit de Guvern, dar de şase ori mai puţin decât preţul de piaţă al hotelului.

Intervenţia lui Lupu

Conform raportului Curţii de Conturi, pornind de la preţul la care au fost vândute imobilele „Codru”, preţul pentru un metru pătrat a constituit 3.988 lei. Însă, conform informaţiei prezentate de Bursa Imobiliară „Lara”, preţul unui metru pătrat al unei clădiri amplasate în această zonă variază între 16.821 lei și 22.937 lei. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că din vânzarea imobilelor deţinute de ÎS „Codru”, statul urma să încaseze, cel puţin, 212 milioane, iar maxim 289 milioane de lei.
Aceste cifre urmau a fi discutate şi în plenul Parlamentului, iar Legislativul ar fi trebuit să sesizeze organele de resort în privinţa încălcărilor comise. În ultimul moment, raportul CC a fost scos de pe ordinea de zi a şedinţei la solicitarea deputatului democrat Marian Lupu, afirmă vicepreşedintele Parlamentului, Iurie Ţap.

Justiţie oarbă

Au suferit eşec şi încercările Procuraturii de a înlătura ilegalităţile comise la privatizarea hotelului. Cererea Procuraturii Generale (PG) înaintată Curţii de Apel Economice pe 10 februarie, curent, prin care se solicita anularea contractelor de vânzare-cumpărare a Complexului hotelier „Codru”, a fost respinsă. Nici Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) nu a acceptat să examineze cererea Procuraturii în cazul hotelului „Codru”. La 18 mai, curent, instanţa judecătorească supremă din stat a respins recursul depus de PG. Încercările noastre de a afla care a fost motivul pentru care cele două instanţe au refuzat să examineze cererea PG s-au soldat cu eşec. Nici la PG, nici la CSJ nu ne-a putut da nimeni detalii pe marginea acestui caz. De menţionat că, conform cererii depuse în judecată de PG, „prin tranzacţia de vânzare a imobilului în cauză au fost lezate interesele statului, fiindu-i cauzat un prejudiciu material în valoare de 13.831.964 lei”.

Iniţiativa comuniştilor

Amintim că privatizarea Complexului hotelier „Codru” a fost posibilă după ce, în toamna lui 2008, Parlamentul a făcut modificări la Legea cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, excluzând din lista bunurilor nepasibile de privatizare Hotelul „Codru”, compania „Air Moldova” şi „Cafeneaua Parlamentului”. Propunerea de a scoate cele trei bunuri din lista proprietăţilor de stat care nu pot fi privatizate a venit din partea a patru deputaţi comunişti: Gheorghe Popa, Victor Vitiuc, Anatolie Zagorodnâi şi Irina Vlah. Aceştia şi-au motivat propunerea de a vinde hotelul „Codru” prin „acumularea de surse financiare suplimentare la bugetul de stat, prin atragerea investiţiilor în domeniul hotelier, luând în consideraţie faptul că în R. Moldova nu sunt încă prezenţi reprezentanţi ai reţelelor hoteliere cu renume şi prin debarasarea de obiecte care nu aduc profit statului”.

Întrebări fără răspuns

În posesia hotelului situat în centrul Chişinăului nu a intrat însă nici „Hilton”, nici „Mariot”, nici alte reţele hoteliere cu renume, ci un off-shore care, conform raportului CC, a fost înregistrat la 27 octombrie 2006 şi avea suportate în acel moment pierderi în valoare de circa 3,5 mii de dolari. Cât priveşte venitul pe care îl aducea în acel moment hotelul, conform cifrelor de atunci, acesta se ridica la 36 milioane de lei. 9 milioane erau achitate la bugetul statului, 6 milioane era profitul curat care se investea în hotel. În cei doi ani în care hotelul şi-a schimbat proprietarul, firma cipriotă însă nu a investit mai nimic în edificiu. JURNAL a solicitat Guvernului informaţii despre investiţiile pe care se asuma „Dalamaris Holdings Limited” să le facă în hotel. Suntem în aşteptarea răspunsului. De asemenea, aşteptăm răspuns de la Executiv şi în privinţa companiei care a estimat complexul hotelier la un preţ de şase ori mai mic decât cel de piaţă.

Plahotniuc, proprietarul „Codru”-lui?

Revenind la proiectul de lege prin care s-a dat undă verde privatizării hotelului „Codru”, trebuie să menţionăm graba cu care a fost adoptat documentul. Înregistrat în Parlament la 29 septembrie 2008, proiectul de lege a fost votat în prima lectură peste mai puţin de o lună (la 23 octombrie), iar în lectura a doua, la 30 octombrie. Fiind pe atunci deputat în opoziţie, Vlad Filat (actualul prim-ministru) menţiona că: „întreprinderile expuse sunt foarte tentante. Graba cu care se face acest lucru demonstrează exact scopul. Este cunoscut deja cumpărătorul hotelului „Codru”. Şi alţi deputaţi din opoziţia de atunci afirmau că se ştie deja de mult timp cine este cumpărătorul hotelului. În presă numele posibilului „investitor” a apărut abia anul acesta. Potrivit lui Sergiu Mocanu, adevăratul proprietar al hotelului „Codru” este omul de afaceri Vlad Plahotniuc. Adevărul e că numele businessmanului nu figurează nicăieri, dar nici Plahotniuc nu s-a grăbit să dezmintă afirmaţia lui Mocanu.

Întâmplător sau nu, hotelul „Codru” este printre companiile fondatoare ale Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOA), al cărei preşedinte este nimeni altul decât Vlad Plahotniuc. Printre fondatorii AOA se mai numără „VictoriaBank” (unde Plahotniuc este preşedinte al Consiliului de administrare – n.r.), Agenţia „Casa Media” (care aparţine unei companii administrată de Plahotniuc – n.r.) şi „Moldtelecom”.

Mariana RAŢĂ