DOSAR // Cazul Litvinenko sau medaliile de ciocolată ale lui Putin

Mărturiile foştilor ofiţeri KGB despre parcursul lui Putin în serviciile secrete ruse

litvinenko

Fostul spion rus Aleksander Litvinenko, care a murit în noiembrie 2006 la Londra după ce a fost otrăvit cu poloniu, considera în 1998 că Vladimir Putin era un funcţionar care nu avea experienţa necesară pentru a conduce serviciul secret FSB, scrie mediafax.ro. JURNALUL a publicat mărturiile foştilor ofiţeri KGB despre parcursul lui Putin în serviciile secrete ruse, calificându-l unul „fără relevanţă”.

Litvinenko a făcut această apreciere după ce s-a întâlnit cu Putin, proaspăt numit la conducerea FSB, pentru a-l informa că un membru al serviciului era implicat într-o campanie de asasinate şi extorcări. Dar Litvinenko nu credea că se vor lua măsuri, a declarat luni văduva sa, Marina, în cadrul anchetei desfăşurate la Londra privind decesul său, relatează The Independent în ediţia electronică. „Saşa (Aleksander) a spus că nu a fost o întâlnire productivă deloc şi nu credea că vor fi urmări (…). Saşa nu credea în competenţele profesionale ale lui Putin. Mi-a spus că, de când a fost numit director, nu a fost niciodată pe teren. Putin nu îşi înţelegea misiunea, aşa cum făceau oamenii ca Saşa care luptau împotriva crimei organizate”, a adăugat ea.

Litvinenko, membru al Forţei de reacţie rapidă a KGB şi a succesorului acestui serviciu, FSB, avea misiuni în fostele state sovietice din Caucaz, marcate de violenţe. Văduva sa a povestit că, la revenirea dintr-o misiune de salvare a unor ostatici din Daghestan, Litvinenko avea mâinile şi picioarele degerate, iar el şi colegii săi erau furioşi că superiorii lor nu aveau grijă de agenţi.

Au fost nevoiţi să dezvăluie activitatea Urpo

La revenirea în Moscova, membri ai echipei au fost nevoiţi să dezvăluie activitatea Urpo, o unitate care trebuia să investigheze criminalitatea economică organizată, dar care scăpase de sub control. Litvinenko afirma că unul dintre şefii săi l-a întrebat dacă îl poate asasina pe Boris Berezovski, oligarhul care avea să devină un inamic al lui Putin, dar atunci era membru al Consiliului de Securitate Naţională. Cu altă ocazie, lui Litvinenko i s-a cerut să răpească un om de afaceri cecen din Moscova şi să folosească banii de răscumpărare pentru a elibera soldaţi ruşi reţinuţi de rebeli.

După întâlnirea cu Putin din 1998, care nu a fost urmată de o anchetă, Litvinenko şi colegii săi au dezvăluit într-o conferinţă de presă acuzaţiile lor la adresa serviciului. „Nimic asemănător nu s-a mai întâmplat anterior în istoria KGB sau a FSB”, a declarat Marina Litvinenko. Putin era furios că acest lucru s-a întâmplat sub conducerea sa.
Amintim că revista franceză „L’Express” a publicat recent o serie de materiale despre Vladimir Putin, cu prilejul vizitei pe care acesta a făcut-o în Germania unde a fost colonel al serviciilor secrete sovietice. De la agent la preşedinte, un parcurs impresionant? Această opinie nu este împărtăşită de vechii săi colegi din KGB. Cinci dintre aceştia mărturisesc.

După cum se ştie, Vladimir Putin este un fost agent KGB, serviciile secrete ale fostei URSS temute pentru eficacitatea lor. Însă agentul Putin, departe de a fi un erou, a avut în cadrul acestor servicii un parcurs fără relevanţă. La apogeul carierei sale, între 1984 şi 1990, actualul preşedinte rus era director al Casei de prietenie germano-sovietice din Dresda, Republica Democrată Germană. O adevărată sinecură într-o țară în care STASI îşi făcea foarte bine meseria. Putin era de fapt redus la şomaj tehnic. Deşi a fost apreciat de către superiorii săi, el n-a îndeplinit nicio misiune de arme, în schimb a fost decorat cu Medalia de Merit a Armatei populare germane. O medalie de ciocolată… „L’Express” i-a intervievat pe foştii angajaţi ai serviciilor secrete despre Vladimir Putin şi sistemul său. Cele cinci mărturii culese la Moscova au valoare de document, estimează autorii.

putin11

„Cariera de spion a lui Putin a fost mediocră”

Valeri Şireaev, 53 de ani, vechi agent KGB, astăzi director adjunct al ziarului „Novaya Gazeta”, estimează că preşedintele rus, ex-spion ascuns la Dresda, a avut foarte puţine riscuri în timpul serviciului său. „Pe o scară de la 1 la 10, Vladimir Putin a fost expus la zero pericol! Fiind trimis la Dresda, era la fel de riscant cum ai trimite astăzi în misiune un spion francez la Limoges sau Perpignan. La acea vreme, agenții secreți reali erau trimişi în Londra sau Paris, în spatele liniilor inamice, cu acoperire diplomatică sau ca interpreţi. Cariera sa de spion a fost mediocră; la Dresda, el trebuia să se plictisească cu certitudine.

„Vladimir Putin a distrus valorile KGB-ului”

Aleksei Kondaurov, 63 de ani, şi-a făcut serviciul în structura KGB responsabilă de combaterea subversiunii ideologice. Potrivit lui, Putin este nu numai un lider rău pentru Rusia, dar, de asemenea, un cap slab al serviciilor secrete. „Adevăratul mare lider nu este Putin, ci Iuri Andropov. Putin critică constant abuzurile comise în anii ’90, dar el însuşi a colaborat cu toţi oligarhii pe care îi acuză că au distrus statul rus. El a distrus valorile KGB-ului. După Congresul XX al PCUS (1956), serviciile secrete au fost plasate sub controlul puterii politice în scopul de a evita derapajele din timpul lui Stalin. În regiune, secretarii locali ai PC aveau autoritate asupra serviciilor secrete, şi nu invers. De exemplu, nicio filare nu era întreprinsă fără autorizaţia prealabilă a unui procuror. Astăzi, apropiaţii puterii lansează filări mituind anchetatorii FSB, care acţionează adesea în afara cadrului legal. FSB este un satelit ieşit din orbita sa. Putin nu numai că e un conducător prost pentru Rusia, dar şi pentru serviciile noastre secrete”.

„Putin a ordonat luarea ostaticilor la Beslan pentru a-şi întări puterea”

Anatoli Ermolin, ex-membru al KGB şi fost deputat al „Rusiei Unite”, a criticat asaltul forţelor speciale împotriva şcolii de la Beslan. Din cauza acestei atitudini a fost exclus din partid şi nu are acces la presă: „În fiecare zi, mulţi prieteni îmi solicită opinia. În timpul manifestaţiilor anti-Putin din iarna 2011-2012, foştii mei colegi se lamentau: ‚Situaţia ţării este rea, dar în afară de Putin nu există nimeni’. Eu am luat cuvântul: ‚Ascultaţi, sunt 40 de colonei în această sală. Membrii acestei adunări sunt mai puţin instruiţi sau mai puţin inteligenţi decât el?’ S-a lăsat o tăcere grea”.

„Niciodată Rusia n-a avut un aparat de stat mai corupt”

Sancţionat pentru că a participat la manifestaţiile anti-Putin, Ghenadi Gudkov, ex-membru al KGB, a plătit scump pentru criticile sale împotriva puterii. El şi-a pierdut afacerea, iar angajaţii săi au devenit şomeri. „Niciodată Rusia n-a avut un aparat de stat mai corupt. Niciodată degradarea morală a elitelor n-a atins un asemenea nivel. Ei se proclamă patrioţi, dar îşi petrec vacanţele numai în Occident, unde îşi păstrează banii şi îşi ţin familiile. De fiecare dată când mă gândesc la Putin, îmi amintesc cuvintele lui Vladimir Vîsoţki: ‚Ne lipseşte un adevărat conducător în această casă de nebuni…’ ”.

„În FSB, corupţia este de nestăpânit”

După părerea lui Iuri Ghervis, 50 de ani, fost agent KGB devenit judecător de instrucţiune, nepotismul domină astăzi în serviciile secrete ruse. „Format de KGB, am lucrat din 1986 ca judecător de instrucţie la dosarele politice sensibile: cele de înaltă trădare, subversiune, afaceri de drept comun implicând personalităţi. În epocă, structura era ermetică, cu criterii de recrutare foarte stricte: studii de personalitate, analiza anturajului familial etc. Corupţia era inexistentă. Disidentul Andrei Saharov a spus că KGB-ul era structura cea mai puţin coruptă din URSS. Şi avea dreptate. Vladimir Putin n-a păstrat acest lucru. La FSB, corupţia este astăzi de nestăpânit. Recrutarea se face prin nepotism, calcul privat. Tichetul de intrare se plăteşte ca în taxi. Foarte implicaţi în economie, agenţii servesc drept ‚acoperiş’ [protecţie cu plată] conducătorilor de întreprinderi. Nu aşa se construieşte un stat.”