„Donaţii” de mii de lei la grădiniţele din Chişinău

EDUCAŢIE // „Mi s-a spus clar că, dacă nu vreau să plătesc pentru reparaţie cel puţin 3000 de lei, pot să-mi iau copilul din grădiniţă”

Întreţinerea unui copil la o grădiniţă din Chişinău a ajuns să coste părinţii mai scump decât întreţinerea unui student. Profitând de ocazie şi intuind că părinţii sunt gata să facă totul pentru binele odraslelor lor, administraţiile unor grădiniţe extorchează mii de lei de la părinţi fără nicio jenă, inventând tot felul de taxe. Argumentul forte e că statul nu alocă bani suficienţi pentru buna funcţionare a instituţiilor. Deşi mai mulţi locuitori ai capitalei ni s-au plâns de acest lucru, directorii de grădiniţe cu musca pe căciulă se jură că nu au cerut nimic şi afirmă că părinţii sunt cei care dau bani din proprie iniţiativă (!).

Anul acesta, în cele 152 de grădiniţe din municipiul Chişinău sunt disponibile aproximativ 40 de mii de locuri pentru preşcolari de care au profitat doar 32 de mii de copii. Cu toate acestea, tot mai mulţi locuitori ai capitalei stau la rând cu anii pentru a-şi da copiii la grădiniţele din capitală. Aceştia întâmpină diverse obstacole în procedura de înmatriculare a copilului în instituţiile preşcolare, cum ar fi lipsa locurilor, lipsa vizei de reşedinţă etc. În cazul în care eşti un pic mai insistent, ţi se dă de înţeles că totul se rezolvă cu „mici donaţii”, care uneori ajung şi la cinci mii de lei. Şi totul se face cu acordul directorilor de grădiniţe care „se jură că nu fură”.

Grădiniţe de stat pentru săraci şi bogaţi

„Am mers la grădiniţa nr. 25 din capitală ca să-mi înscriu copilul. Din start, directoarea Svetlana Zaporoşcenco mi-a spus că sunt grupe „cu servicii suplimentare”, sau private li se mai spune, şi de stat, întrebându-mă pentru care optez. Cea de stat este fără activităţi. Copiii sunt alimentaţi, se joacă şi dorm, iar în cea privată se fac ore de muzică, oratorie, limba engleză”, susţine tatăl Carinei L. „Bineînţeles, am ales ce-i mai bun pentru copilul meu. Atunci, directoarea mi-a spus că asta presupune o taxă lunară de 550 de lei pentru serviciile suplimentare, 150 – 200 de lei pentru mâncare şi câte 80 de lei pentru o taxă ecologică lunară care trebuie achitată odată pe un an înainte, deci 960 de lei. Chipurile, cu aceşti bani va fi amenajată încăperea în care vor sta copiii. Mi s-a mai spus că de două ori pe an vom aduna bani pentru jucării şi cam atât. Copiii urmau să meargă din iunie la grădiniţă. Am întrebat de mai multe ori dacă o să mai fie nevoie de ceva şi de fiecare dată directoarea spunea cu zâmbetul pe buze că nu. După ce am dus însă documentele copilului la grădiniţă, regulile jocului s-au schimbat”, spune indignat părintele.

Planuri cu bătaie lungă

La a doua întâlnire, atunci când părintele a venit cu trimiterea şi fişa medicală a copilului, directoarea instituţiei l-a înştiinţat că în grădiniţa nr. 25 există o asociaţie a părinţilor. Potrivit bărbatului, directoarea i-a dat numărul contului deschis la bancă pentru a depune o sumă de bani la dorinţă, specificându-i faptul că „unul pune o mie de lei, altul două, trei şi totul pentru binele copiilor noştri”. Până achită „donaţia”, i s-a spus să aştepte adunarea cu părinţii. Aşadar, cu „donaţia” de 1000 de lei plătită, familia respectivă aştepta adunarea cu părinţii. Când sună peste două săptămâni directoarea, aceasta se arată mirată – „dar ce, nu v-au sunat? Adunarea a fost deja şi există şi preşedinte al comitetului de părinţi”. În câteva minute, „preşedintele comitetului părintesc” sună şi cere câte 3000 de lei pentru reparaţie, „căci aşa au decis părinţii şi încă nu se ştie dacă va ajunge”. „Care părinţi, dacă eu nu am decis asta, nimeni nu ne-a chemat şi au inventat o „scăpare”? Cine ştie ce li s-a spus şi celorlalţi părinţi? Ai impresia că totul a fost făcut după un plan bine stabilit şi care nu este deloc străin directoarei. Or, preşedintele ăsta şi-a permis să-mi spună că, dacă nu sunt de acord, să-mi iau copilul de acolo”, susţine părintele.

Locuri vândute

Un alt caz este al unei mămici din raionul Glodeni, care lucrează în capitală împreună cu soţul şi caută o grădiniţă lângă casa în care închiriază apartamentul. Femeia ne-a spus că ei i s-au cerut 150 de euro, invocându-se faptul că nu are viză de reşedinţă în Chişinău. „Şi cazuri din astea sunt mii”, ne spunea femeia. Ecaterina S.A. a vrut să-şi dea copilul la o grădiniţă situată în plin centrul capitalei, pentru că este aproape de serviciul ei, însă i s-au cerut 500 de euro pentru a-i găsi un loc. Aureliei P. i s-au cerut 3000 de lei la o grădiniţă din apropierea Universităţii de Stat pentru a-şi da băieţelul acolo.

„Locuri sunt”

Solicitată de JURNAL, şefa Serviciului management preşcolar al Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport (DGETS) a CMC, Florica Rusu, a spus că fiecare părinte trebuie să se adreseze conform locului de trai pentru a da copilul la grădiniţă. „Locuri avem şi le propunem prin intermediul comisiilor pentru înmatricularea copiilor în instituţiile preşcolare din fiecare sector al Chişinăului, situate în sediile direcţiilor generale de învăţământ”, a accentuat dna Rusu.

Nu există grădiniţe private

Angajata primăriei a mai spus că în municipiul Chişinău nu este înregistrată nicio grădiniţă privată, dar sunt 152 de instituţii preşcolare de stat cu aproximativ patruzeci de mii de locuri. „În acest moment, în grădiniţe sunt înscrişi 32 de mii de copii, dar nu toţi frecventează grădiniţa. De fapt, locuri sunt, dar părinţii vor locuri în grădiniţe mai bune. În toate grădiniţele condiţiile sunt bune”.

Grupe cu servicii contra plata

Florica Rusu a declarat că nu există grupe private în grădiniţe, „acestea se numesc grupe cu servicii educaţionale contra plata părinţilor”. Astfel, părinţii plătesc suplimentar ca diferiţi specialişti să le instruiască copiii în ale dansului, coregrafiei, aerobicii, picturii, limbii engleze, muzicii, computerului.

Cât priveşte legalitatea acestor grupe, angajata primăriei a spus că ele activează în cadrul grădiniţelor la solicitările părinţilor şi sub conducerea directorilor instituţiilor respective. Procedura este următoarea: depunerea cererilor de către părinţi, analizarea acestora de către conducerea grădiniţei, coordonarea cu şefii direcţiei de învăţământ, „pentru că totul trebuie să treacă prin contabilitate. În baza emiterii ordinului de DGETS, se permite deschiderea unor grupe cu servicii contra plată”.

Conform spuselor funcţionarei, din 150 de grădiniţe, doar 27 de asociaţii ale părinţilor sunt înregistrate legal la Ministerul Justiţiei şi la Primăria Chişinău. În celelalte grădiniţe activează comitetele de părinţi, înregistrate în fiecare instituţie preşcolară cu procese-verbale, în baza cărora se ştie ce se discută la adunări şi ce decizii s-au luat cu acordul comun al părinţilor.

Preşedintele comitetului de părinţi răspunde de strângerea banilor. „N-are treabă directoarea şi alţi angajaţi ai grădiniţei să pună mâna pe bani. Este ordin pentru asta. Numai părinţii strâng şi procură, iar prin factură contabilitatea duce evidenţă”, mai spune Rusu.

La dubă cu cei care instituie fel de fel de fonduri!

Florica Rusu s-a referit şi la aşa-zisa taxă ecologică care există la grădiniţa nr. 25. „Să spună cei care percep aceşti bani ce presupune acest fond ecologic. Nu există niciun demers din partea DGETS în acest sens. Că şi noi auzim şi repede reacţionăm. A mai avut una (o grădiniţă) fond. Cei care instituie astfel de fonduri să fie prinşi şi puşi la dubă! Nimeni nu are dreptul să spună unui părinte că, dacă nu-i place, poate să-şi ia copilul. Ce, e grădiniţa unui director sau a unui şef al asociaţiei de părinţi? E grădiniţa statului şi e ilegal să se recurgă la astfel de metode!”, a spus indignată Florica Rusu.

Justificarea directoarei

Despre grădiniţa nr. 25 din capitală s-au auzit şi multe lucruri bune, fiind una dintre cele mai solicitate. Ea dispune de 280 de locuri, dar e frecventată de 330 de copii. Solicitată de JURNAL, directoarea grădiniţei nr. 25, Svetlana Zaporoşcenco, a spus că acum în grădiniţă nu sunt grupe private şi nici fond ecologic, iar „banii din asociaţie sunt gestionaţi doar de părinţi şi totul se face numai cu acordul lor. Ei au decis să facă reparaţia grupei respective, pentru că primăria a acordat în acest an 100 mii de lei pentru acoperiş şi ceva pentru mărfuri de uz casnic şi medicamente. Totul se face numai cu acordul părinţilor”, a concretizat directoarea. Potrivit ei, acum se face reparaţie în grupa respectivă şi ea nu are nicio atribuţie şi nu se implică în treburile părinţilor.

Demisă, iar apoi restabilită de instanţa de judecată

Menţionăm faptul că, în anul 2010, Svetlana Zaporoşcenco a fost demisă printr-un ordin al directorului DGETS al CMC, aplicându-i-se mustrare aspră pentru depăşirea atribuţiilor funcţionale, încălcarea disciplinei de muncă, ignorarea prevederilor legale privind administraţia publică locală, ale Codului Muncii şi altor acte normative la nivel de localitate. Ulterior, Judecătoria Buiucani a anulat Ordinul DGETS, motivând nerespectarea procedurii de demitere. Drept urmare, directoarea a fost restabilită în funcţie.

Primăria a alocat anul acesta douăzeci de milioane de lei pentru reparaţia tuturor unităţilor de învăţământ din municipiul Chişinău.

Cine poate da copilul la o grădiniţă în Chişinău?

„Toţi cei care lucrează şi locuiesc în capitală au dreptul de a-şi da copilul la grădiniţă. Cei cu viză de reşedinţă în capitală trebuie să se adreseze la comisiile din sector, iar cei fără viză de reşedinţă trebuie să aducă actele de la locul de muncă şi apoi preşedinta comisiei decide dacă îi oferă sau nu loc copilului respectiv. După curriculum-ul nou, în grupele de creşă trebuie să fie 15 copii, în celelalte până la 20 de copii. De obicei, sunt 20 la creşă şi 25 la grupele preşcolare din cauza crizei financiare pe care o avem”, a spus Rusu. Ea recomandă ca fiecare părinte să meargă la comisia sectorului în care domiciliază pentru a da copilul la grădiniţă. Locuri sunt.

Victoria POPA