Doamna de pe strada Florilor

IMG_2675Satul Sărată Galbenă, raionul Hânceşti, a devenit o localitate a croşetei şi a florilor datorită meşterului Claudia Roşciuc

Croşetează de şase decenii. Spune că n-a trecut nicio zi din viaţa ei fără a croşeta ceva. Obiectele sale din pânză reprezintă flori din grădină, îngeri, oameni dragi. Cei circa 5000 de locuitori ai satului asociază numele Claudiei Roşciuc cu cel al florilor din grădina sa, care îi inundă şi colorează grădina din primăvară până toamna târziu. La 72 de ani, altoieşte singură cei 138 de specii de trandafiri din curtea sa şi are grijă de alte circa 70 de specii de flori. Acum în grădinuţa sa cu flori, toporaşii şi petuniile sunt în floare. Autoritatea publică locală a numit strada unde se află căsuța profesoarei – strada Florilor.

Claudia Roşciuc este originară din Leca, raionul Cantemir, însă are rădăcini şi în judeţul Vrancea, România, de unde vine mama ei. Am găsit-o la Școala auxiliară din Sărata Galbenă, Hâncești, într-o zi obișnuită, avea ore de educație tehnologică. Spune că soarta a adus-o la Sărata Galbenă, un sat mare, cu oameni de suflet. Femeia este cunoscută în localitate drept meşteriţă iscusită în ale croşetatului, dar şi ca florăreasă înflăcărată.

Cele două rânduri de croşetă

Modestă, emoționată, profesoara mărturisește că darul de a împleti, îl are de la mama şi bunica sa, ce croșetau lucrări de o rară frumusețe. Ţine în mâini croșeta de la vârsta de şapte ani. „Când bunica a lăsat odată croșeta din mâini, am luat-o şi am croșetat două rânduri, la încheierea unui prosop. Atunci bunica, în loc să mă dojenească, mi-a spus: „Tu vei fi îngerul meu atunci când nu voi mai fi în viaţă, pentru că vei duce măiestria lucrului popular mai departe”, relatează profesoara de educație tehnologică Claudia Rosciuc de la Școala Auxiliară din comuna Sărata Galbenă, raionul Hâncești.

Aflăm de la ea că este la Școala auxiliară din 1977, când, la inițiativa fostului director, a preluat orele de educație tehnologică, lăsând profesia și funcţia de agronom.

Mileul „Amintire”

IMG_2676„Așa mi-am urmat vocaţia și harul dat de la Dumnezeu”, mărturisește profesoara. În afară de orele de educație tehnologică, unde învață elevii să croșeteze, să împletească, să toarcă lâna, să coacă, a creat cercul „Mâini dibace”, unde este absorbită de lucrul cu copiii.

În sala de festivităţi a școlii, are pe perete lucrări pe care le-a meșterit în ultimii ani: fețe de mese, milieuri de diferite mărimi, pălărioare, bluze. Printre milieurile reprezentând Cetatea Sorocii, candelabre, lumânări, struguri, trandafiri, profesoara se opreşte la unul redând un bărbat cu un coș cu struguri pe umăr, un cocor ce zboară, soarele. „Acesta este o lucrare aparte la care țin mult. Am realizat-o în memoria soțului meu decedat acum 11 ani. A fost viticultor”, mărturisește femeia în timp ce ochii i se umple cu lacrimi.

Doi copii, 11 nepoţi, doi strănepoţi

Nu ţine în secret meșteșugul, îl transmite multor femei din localitate. „Mă sună și mă întreabă unele lucruri și le explic, chiar şi la telefon”, spune zâmbind profesoara. Și cele două fiice – Tatiana şi Aliona – i-au urmat exemplul. „Mai ales Tatiana, care locuiește la Moscova. Are expoziții personale cu lucrări. Face lucrări mai complicate ca ale mele. Mă mândresc că duce meșteșugul mai departe. La Moscova, milieurile, feţele de masă sunt foarte căutate”. De la cele două fiice, profesoara are 11 nepoți, chiar și strănepoți. Tatiana are trei băieți, dintre care doi sunt căsătoriți, și fiica Aliona din Brătușenii Vechi, raionul Edineț, care are opt copii. „Am pentru cine face lucrări, nepoților și strănepoților”.

Absorbită de lucrările sale

Uneori este atât de absorbită de lucrările pe care le creează încât nu aude nimic în jurul său. „Acum croșetez bluze, pălării, fețe de masă la comanda fiicei mai mari”, mărturiseşte meşteriţa. Nu trece o zi fără a meşteri ceva, se destăinuie Claudia Rocșiuc.

În prezent, toarce lână, împletește ciupici, mănuși nepoților săi. Are în casă multe lucruri frumoase făcute manual: prosoape, fețe de mese, coșuri de pernă făcute cu croşeta. Secretul croșetei este dragostea față de meșteșugul popular, care se trage din România. „Mama mea a fost româncă get-beget, ea a învățat de la bunica mea şi eu de la ele”, explică femeia de unde i se trage pasiunea şi darul.

„Mi s-a întors vederea din tinereţe”

Lucrările Claudiei Roșciuc sunt expuse de sărbători în sat şi în centrul raional, ultima expoziţie fiind cea de Ziua vinului, organizată la Hâncești. Femeia consideră că activitatea sa este binecuvântată de Dumnezeu: „E un semn de la Domnul, pentru că mi s-a întors vederea din tinereţe la vârsta mea, de aceea mă atrage și mai mult croşeta, în plus, vreau să las o amintire oamenilor”.

În afară de meșteșugul popular, Claudia Roșciuc mai este cunoscută în sat drept florăreasă înflăcărată. „Am în fața casei 138 de specii de trandafiri de diferite culori, pe care eu însuşi îi altoiesc. Mai am peste 70 de specii de flori – campsis, mâna „Maicii-Domnului”, narcise, lalele, clocoței violeţi, albi, iar acum înfloresc toporașii și petuniile. Puteți intra să vedeți florile mele”, ne îndeamnă femeia, care dăruieşte flori întregului sat.