Distrugătorul Stepaniuc

MOLDOVENISM // Stepaniuc s-a străduit timp de trei ani să lichideze Institutul de Filologie al AŞM

JURNAL a intrat în posesia unui demers, adresat de fostul deputat comunist, Victor Stepaniuc, ex-preşedintelui Vladimir Voronin, prin care se pune la cale dispariţia Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Datat cu 4 mai 2009, demersul are rezoluţia lui Vladimir Voronin, în care acesta îi dă indicaţia preşedintelui AŞM, Gheorghe Duca: “De comasat institutul de filologie în componenţa institutului patrimoniul cultural. Termen: 20.06.09”. Reproducem conţinutul integral al acestei scrisori.

“Stimate Domnule Preşedinte,

În ultimele luni în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei au avut loc mai multe acţiuni care au demonstrat ineficienţa unor componente de reformare a acesteia.

Scopul reformării institutelor din sfera ştiinţei şi inovării, începute la AŞM în anul 2005, trebuia să vizeze inclusiv optimizarea personalului ştiinţific şi disponibilizarea cercetătorilor ostili valorilor ideologice moldoveneşti. Din păcate, datorită inconsecvenţei de care a dat dovadă conducerea AŞM, această optimizare, promisă în ultimii 3 ani, practic a eşuat. Mai mult decât atât, modificările operate în ultimii doi ani la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare au condus la izolarea sau eliminarea din domeniul ştiinţific socio-umanist a membrilor corespondenţi Vladimir Ţaranov, Andrei Timuş etc. şi doctorilor habilităţi Alexandru Roman, Alexandru Burian etc., care au fost respinşi pentru a face parte din Asambleea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În schimb, în calitate de membri ai Asambleei şi ai Adunării Secţiei de Ştiinţe Socio-Umanistice au fost cooptaţi cercetători care pledează şi promovează în cercetările lor iredentismul şi expansionismul filo-românesc (Gheorghe Bobînă, Gheorghe Postică, Ion Niculiţă, Gheorghe Gonţa, Varvara Buzilă, Nicolae Enciu, Sergiu Pavlicenco, Elena Prus etc.).

Cea mai derutantă situaţie se atestă la institutele socio-umanistice, îndeosebi la Institutul de Filologie şi Institutul Patrimoniului Cultural, în cadrul cărora vechile cadre anti-naţionale au fost păstrare aproape în întregime, constituind circa 80% din întregul personal ştiinţific.

1.Situaţia în Institutul de Filologie

În prezent la Institutul de Filologie activează două curente de cercetători. Primul curent este cel mai numeros şi se află sub influenţa lui Mihai Cimpoi, promovînd făţiş în studiile lor mesajul şi ideea filo-românească. Tematica ştiinţifică a Institutului de Filologie este dictată anume de acest grup şi include aproape în întregime investigaţii inspirate doar din patrimoniul filologic românesc, care intră în contradicţie flagrantă cu interesele naţionale ale Republicii Moldova. Concomitent, menţionăm faptul că respectivii cercetători beneficiază de importante granturi şi subsidii oferite de autorităţile din România. Din cel de-al doilea curent fac parte doar câţiva filologi de înaltă calificare ştiinţifică (ca academicienii Haralambie Corbu, Mihail Dolgan şi doctorul în filologie Aurelia Hanganu), care dau dovadă de atitudine civică, contribuind la valorificarea patrimoniului filologic moldovenesc.
Din cauza atitudinii inconsecvente a conducerii AŞM, concursul pentru ocuparea funcţiei de director al Institutului de Filologie a fost câştigat de Ana Bantoş, o persoană cu pronunţate viziuni iredentiste şi româno-unioniste. Astfel, domnul academician Gh. Duca n-a putut promova candidatura dnei Aurelia Hanganu la funcţia de director, coordonată la toate nivelele.

2.Situaţia în Institutul Patrimoniului Cultural

Concursul pentru ocuparea funcţiei de director al Institutului Patrimoniului Cultural, organizat recent de conducerea Academiei de Ştiinţe, a fost câştigat de Gheorghe Postică, un istoric filo-român aflat în tabăra unioniştilor. Acest lucru a fost posibil din considerentul că directorul în exerciţiu, Valentin Dergaciov, nu a avut posibilitatea de a participa la concurs din cauza cenzului de vîrstă impus prin legislaţia care interzice persoanelor de peste 65 de ani să ocupe funcţia de director de institut ştiinţific. În ultimii ani dl. Valentin Dergaciov a promovat în planurile institutului mai multe tematici stataliste, a încercat să reformeze Institutul Patrimoniului Cultural şi să angajeze tineri specialişti aflaţi pe poziţii stataliste, dar nu a găsit susţinere la conducerea AŞM.

Întru depăşirea situaţiei create la cele două institute ştiinţifice socio-umanistice, propunem următoarele acţiuni:

1.Comasarea prin absorbţie a Institutului de Filologie în componenţa Institutului Patrimoniului Cultural. Reducerea personalului acestei noi
structuri academice cu 2/3 şi diminuarea respectivă a alocaţiilor financiare din bugetul de stat pentru acest nou institut ştiinţific;

2.Selectarea, în baza unui concurs riguros, de o comisie de stat, a tuturor cadrelor ştiinţifice ce urmează a fi angajate în statele noului Institut al Patrimoniului Cultural;

3.Anunţarea concursului pentru alegerea directorului Institutului Patrimoniului Cultural, instituţie nou-creată în urma absorbţiei;

4.Asigurarea interimatului de către doctorul habilitat Valentin Dergaciov pînă la alegerea noului director;

5.Promovarea în funcţia de director al noului Institut al Patrimoniului Cultural a istoricului Victor Ţvircun, actualul director al Institutului Integrării Europene, sau a Aureliei Hanganu, doctor în filologie, specialist tînăr şi promiţător, fiind unicul cercetător ştiinţific de la AŞM care a acceptat să fie autorul compartimentului “Limba de stat” din volumul enciclopedic “Republica Moldova”. În locul domnului V. Ţvircun, în calitate de director al Institutului Integrării Europene ar putea fi propus un savant din rîndul juriştilor sau al specialiştilor în relaţii internaţionale.

Cu respect,
Viceprim-ministru Victor Stepaniuc”

Propunerea de a comasa cele două institute a fost adusă la cunoştinţa savanţilor la 28 mai 2009, în cadrul şedinţei Consiliului suprem şi de dezvoltare al AŞM de către preşedintele Academiei, Gheorghe Duca.

Aliona Grati, director adjunct al Institutului de Filologie, îşi aminteşte că după ce au aflat despre aceste planuri, angajaţii Institutului de Filologie s-au revoltat şi au semnat o declaraţie, tradusă în mai multe limbi, pe care au lansat-o în mass-media. „Atât schimbările politice care au urmat, cât şi rezistenţa angajaţilor Institutului n-au permis ca planurile respective să fie aplicate în practică”, ne spune ea.
Mai multe luni de zile după aceea, Institutul de Filologie nu a avut un director instituit prin vot democratic. Conducerea Institutului a fost aleasă abia în luna aprilie, anul curent, funcţia de director fiind ocupată de Vasile Bahnaru, doctor habilitat în filologie.

Corina Fusu, preşedinta Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, a declarat în legătură cu acest caz că şi acest document demonstrează măsura în care PCRM a continuat eforturile sistemului sovietic comunist de deznaţionalizare a populaţiei din Republica Moldova. „Oficialităţile de la Kremlin întotdeauna au dorit să demonstreze că aici nu se vorbeşte limba română, ci moldovenească, au inventat o limbă specială, au inventat o istorie, populaţia fiind manipulată zeci de ani, ceea ce consider că este o crimă. PCRM a continuat politică de deznaţionalizare începută de sovietici, fapt despre care vorbeşte şi Concepţia naţională a Republicii Moldova, votată în 2003. Cu toată maşina represivă comunistă, puterea poporului s-a dovedit a fi de nestăvilit, am demonstrat că putem supravieţui, chiar dacă nu se doreşte acest lucru”, a spus Fusu.

JURNAL a încercat să afle şi opinia fostului deputat comunist Victor Stepaniuc privind acţiunile sale de acum un an. Acesta a declarat că este ocupat şi să revenim mai târziu, după care nu a mai răspuns la telefon.

S. Corobceanu

The following two tabs change content below.