Disponibilizările curg gârlă la MAI

Studenţi de la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare” din Republica Moldova. Foto:Nadea Roşcovanu

Studenţi de la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare” din Republica Moldova.
Foto:Nadea Roşcovanu

Ministrul Dorin Recean înregistrează un flux de remanieri asemănător celui din perioada ex-ministrului de Interne Gheorghe Papuc

La finele 2013, în Inspectoratul General de Poliţie (IGP), instituţie care are în competenţa sa toate inspectoratele de poliţie din RM, cota posturilor vacante era de 7,2 la sută (707 posturi vacante). În perioada primăvara–vara 2013, IGP-ului îi lipseau 1113 angajaţi. „Raioanele Nisporeni, Cahul şi Glodeni înregistrează o lipsă acută a cadrelor. „Spărtura” este condiţionată de o fluctuaţie a cadrelor”, afirmă şefa serviciului relaţii cu publicul al IGP, Sabina Vesnin.

Solicitat de JURNAL, ex-ministrul Afacerilor Interne, Victor Catan (1998–1999), a declarat că cele mai mari disponibilizări nu au avut loc în timpul mandatului său şi nici al generalului Alexei Roibu (2011–2012) sau al lui Victor Menjinschi (2008). Cea mai mare cotă de disponibilizări a atins-o fostul ministru Gheorghe Papuc (2002–2008). „În cei opt ani de guvernare comunistă, aproximativ 14 mii de angajaţi au fost eliberaţi”, afirmă fostul ministru Catan. „În perioada mea, puţini au plecat din cauza unui proiect propus de Ministerul Finanţelor cu privire la ridicarea termenului de pensionare. Însă, noi am reuşit să anulăm proiectul”, a mai spus Catan.

Odată cu adoptarea Legii cu privire la activitatea şi statutul poliţiei nr. 320 (27 decembrie 2012) şi implementarea acesteia (martie 2013), s-a schimbat structura organizatorică a MAI, tot personalul poliţienesc a fost disponibilizat, sub conducerea actualului ministrul de Interne Dorin Recean (învestit în funcţie la 24 iulie 2012). O parte dintre cei disponibilizaţi au fost reangajaţi.

Recean ia decizii de concediere a cadrelor

„Despre legea cu privire la poliţie, ministrul Catan a opinat că aceasta contravine concepţiei MAI. Odată cu implementarea legii, actualul ministru Dorin Recean ia decizii de concediere a cadrelor.

De menţionat că actuala Lege cu privire la poliţie pune accent pe calităţile particulare la locul de muncă. Legea stabileşte în mod prioritar confirmarea studiilor de profil, eliminarea stărilor de vulnerabilitate şi riscurilor care ar finaliza cu acţiuni de corupţie. Atingerea majoratului pentru un angajat simplu, plafonul de vârstă de 35 ani pentru „absorbţia” funcţiei de şef al IGP. Legea indică controlul medical riguros, testarea la detectorul poligraf a comportamentului simulat, testarea psihologică, lipsa antecedentelor penale, respectarea regulamentelor interne.

Teste de realizare ca poliţişti

În ce priveşte integrarea în sistemul poliţienesc, Veaceslav Zaporojan, şeful Direcţiei Resurse Umane a IGP, a spus că se implementează un plan de pregătire profesională a IGP şi Inspectoratului Naţional de Patrulare (INP) care testează la sfârşit de an cunoştinţele în domeniu şi pregătirea fizică, valabile pentru efectivul ministerului. Exerciţiile fizice presupun ridicarea la bară, alergarea la distanţa de 1000 metri, tragerea în ţintă, lupta corp la corp. Rezultatele sunt apreciate cu „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „nesatisfăcător”. Celora care nu fac faţă testului doi ani consecutiv li se reziliază contractul de muncă, afirmă specialistul. Potrivit acestuia, testele de evaluare a cunoştinţelor în materie de drept, legislaţie, hotărâri guvernamentale există de mai mulţi ani, spune sursa citată.

Centrul de Reformare (CR) al MAI, condus de viceministrul Sergiu Diaconu, potrivit comunicatelor MAI, oferă cursuri de instruire teoretico-practice în domeniul comunicării, contribuind la realizările poliţistului. În prezent, printre proiectele care solicită negocieri şi, respectiv, cadre noi, sunt Legea privind statutul ofiţerului de urmărire penală şi Legea privind activitatea specială de investigaţii. Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare” (AP) oferă cursuri inclusiv pentru absolvenţii veniţi din alte instituţii care vor să fie iniţiaţi în domeniu.

80–90 mii de lei pentru un student

Şeful Direcţiei Generale Juridice a MAI, Viorel Cernăuţeanu, declară că statul achită AP, pentru un singur student, 80–90 mii de lei. În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 923 din 4 septembrie 2001, în baza unui acord (semnat între student şi ministrul Afacerilor Interne), absolvenţii AP sunt obligaţi să lucreze o perioadă de trei ani după absolvire în MAI.

Plecarea din serviciu este sancţionată cu o hotărâre de judecată de restituire a cheltuielilor academiei pentru cei care au lucrat mai puţin de trei ani sau nu au venit să lucreze după absolvire. Există nişte condiţii de reconciliere, dacă timp de şase luni se întorc în MAI sau la o altă instituţie publică finanţată din bugetul de stat sau local. Oferta locurilor de muncă este publică.

Repartizarea absolvenţilor în funcţii este efectuată prin concursul unei comisii, potrivit rezultatelor diplomei. „Modificările care au avut loc la Hotărârea Guvernului nr. 923 din 4 septembrie 2001, la propunerea MAI, au drept scop motivarea absolvenţilor de a rămâne în serviciul instituţiilor bugetare (pentru a nu restitui banii pentru studii). Toţi absolvenţii Academiei de Poliţie (200 în 2014) sunt asiguraţi cu locuri de muncă”, a specificat Cernăuţeanu.

Rata crimelor înregistrate, aceeaşi

Reieşind din aceste argumente, e timpul să ajungem la un sistem poliţienesc asemănător celui european. Unele denumiri de direcţii ar trebui, probabil, redenumite. Una dintre acestea este Direcţia tehnologii informaţionale a MAI, care caută probabil specialişti în domeniul tehnicii de calcul. Conform Legii, principiile-cheie ale poliţiei sunt combaterea criminalităţii şi asigurarea ordinii publice. Totalul crimelor înregistrate în anul trecut, în comparaţie cu 2012, este în creştere cu 3 la sută. Numărul crimelor „excepţional de grave” înregistrate în 2013 este identic celui din 2012. Cu aproape un procent a crescut înregistrarea la poliţie a crimelor „deosebit de grave”.

Alina Avram