Discriminare și şovinism față de Limba Română în Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice

Andrian Candu, TV21: „Nu anul acesta, nu în această legislatură și nu în acest context. În contextul actual, avem o parte a societății care consideră că limba noastră este limba moldovenească. Cum să ne luptăm noi cu această parte schimbând Constituția?”. Foto: Nadejda Roșcovanu

Cei care luptă cu discriminarea discriminează împotriva limbii române. Așa poate fi caracterizat refuzul Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și minorități să avizeze pozitiv propunerea legislativă de a introduce în Constituție glotonimul limba română.

Presa a difuzat câteva motive invocate de către membrii comisiei în sprijinul refuzului lor și toate sunt defectuoase și grave. Le voi examina pe rând.

Argumentul discriminatoriu al deputatei Șupac

Deputata comunistă Inna Șupac a afirmat că problema cea mai mare a R. Moldova este faptul că statul este unul capturat, și nu limba vorbită. De aceea, deputații trebuie să lupte cu problemele reale și să nu vină cu astfel de inițiative. Problema glotonimului limba română nu este o problemă reală, trebuie că concludem din afirmațiile deputatei. Raționamentul doamnei deputat, susținut tacit de către ceilalți membri ai comisiei, discriminează împotriva limbii române și a vorbitorilor ei.

Aceasta poate fi văzut și pe baza unui argument contrafactual. Doamna Șupac este membră a Partidului Comuniștilor care, fiind de stânga, tradițional, susține măsurile legislative și politice de protejare a minorităților etnice. Dacă vreun grup de deputați ar fi prezentat un proiect legislativ în sensul creării unor condiții suplimentare pentru dezvoltarea limbilor minorităților, de exemplu, pentru limba găgăuză, doamna Șupac, dar și ceilalți membri socialiști și comuniști ai comisiei ar fi votat pentru avizarea pozitivă a propunerii. Doamna Șupac și colegii săi socialiști și comuniști refuză însă o cerere similară când este vorba de limba română. Legea 121/2012 privind egalitatea de șanse și combaterea discriminării definește discriminarea drept „orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane, precum şi susţinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale, stipulate de prezenta lege sau pe criterii presupuse”. Drept pentru care, deputata Șupac și colegii săi discriminează împotriva limbii române și a vorbitorilor ei.

Oricât de nobilă ar fi, lupta cu oligarhii și cu cei care capturează statul nu este un obiectiv al Comisiei pentru drepturile omului. Dacă eliberarea statului capturat ar fi criteriul de avizare pozitivă a propunerilor legislative înaintate Comisiei, atunci doamna Șupac și colegii nu ar fi trebuit, de exemplu, să audieze pe 6 aprilie 2018 Raportul general privind situația în domeniul prevenirii și combaterii discriminării și să constate că discriminarea pe criterii de sex/gen, origine etnică, dizabilitate, vârstă și statut social persistă în toate domeniile. Audierea unui astfel de raport și constatarea discriminării generalizate nu ajută însă cu nimic la eliberarea statului capturat. Dacă am aplica consecvent criteriul doamnei Șupac, examinarea oricărei alte legi menite să reducă discriminarea, să îmbunătățească situația femeilor și copiilor ar fi trebuit să aștepte până la eliberarea statului de controlul oligarhic. Mai mult, Comisia ar fi trebuit să respingă chiar și legea 121/2012 cu privire la asigurarea egalității și combaterea discriminării, de vreme ce această lege nu urmărește eliberarea statului de sub controlul oligarhilor. Comisia însă avizează pozitiv orice legi și rapoarte care combat discriminarea în diverse cazuri, dar nu și când e vorba de limba română. Este grav când cei care trebuie să lupte cu discriminarea de fapt discriminează.

Erori de logică și de bun-simț

Alt membru al comisiei, socialistul Grigore Novac, a încheiat cu „MOLDOVA are viitor…” postarea sa de pe Facebook în care anunța decizia comisiei. Deputatul Novac pare să raționeze că dacă este adoptat în Constituție glotonimul limba română, aceasta va duce la dispariția statului R. Moldova prin reunire cu România. Am argumentat amănunțit că un astfel de raționament este o eroare de logică și se bazează pe două teze false. Cititorii interesați pot găsi argumentele mele în versiunea electronică a ziarului la adresa:  http://www.jc.md/doctorii-in-stiinte-lupu-si-dodon-limba-romana-si-profesionalismul/

Nici alt membru socialist al comisiei, Fiodor Gagauz, nu stă mai bine cu gândirea logică. Dânsul a comparat cazul în discuție cu limba vorbită de găgăuzi care are propriul nume, deși este parte a grupului de limbi turcice. În consecință, și limba moldovenilor ar trebui să aibă propria denumire, chiar dacă face parte din grupul de limbi romanice. Problema acestui raționament este că ceea ce e valabil în cazul limbii găgăuze nu este valabil în cazul limbii române. Filologii au argumentat clar și exhaustiv în privința folosirii glotonimului limba română, însă o dezbatere similară în privința denumirii corecte vorbite de găgăuzi nu există. Mai mult, cu votul său negativ și declarația sa la adresa limbii unui grup etnic din care nu face parte, deputatul Gagauz a dovedit lipsă de sensibilitate și maniere.

Membrii Comisiei au comis un abuz în serviciu. Codul penal pedepsește abuzurile în serviciu

Refuzul membrilor Comisiei de a aviza pozitiv introducerea glotonimului limba română este un abuz în serviciu. Conform descrierii oficiale, domeniul de activitate al Comisiei se referă la drepturile omului și minorităților, refugiați, victime ale represiunilor, drepturile femeilor și copiilor. În plus, un obiectiv al comisiei este „executarea hotărârilor şi adreselor Curţii Constituţionale în domeniu”. Nu este așadar treaba acestei Comisii să folosească criteriul eliberării statului capturat, al viitorului său, sau analogii fără similarități relevante la examinarea propunerilor legislative. În problema glotonimului limba română Curtea a decis că textul Declarație de Independență prevalează în cazul unor divergențe cu textul Constituției. Având în vedere că un obiectiv al Comisiei drepturile omului este să execute hotărârile Curții, membrii Comisiei ar fi trebuit să avizeze pozitiv propunerea legislativă de modificare a art. 13 din Constituție. Membrii Comisiei sunt obligați să obiecteze dacă proiectul legislativ lezează drepturile omului în general sau ale minorităților în special. Dar introducerea glotonimului limba română în Constituție nu afectează niciun drept și nu înrăutățește situația minorităților. De aceea, nu aveau niciun motiv legat de competența Comisiei să nu avizeze pozitiv adoptarea glotonimului română. Pentru că nu au executat o decizie a Curții Constituționale așa cum le cere descrierea obiectului de activitate al Comisiei, membrii ei socialiști și comuniști nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, ceea ce reprezintă un abuz în serviciu. Abuzul în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu sunt pedepsite conform Codului penal al Republicii Moldova inclusiv cu privare de libertate.

Lenin ar fi votat pentru Limba Română

Suntem în situația de a cere prin comisii parlamentare aprobări pentru recunoașterea oficială și ultimă a limbii române din cauza șovinismului practicat în perioada Imperiului Rus și care a fost preluat în parte și sub varii forme în URSS. Vl. Lenin a criticat dur șovinismul și îi declara război. De aceea, dacă Lenin ar fi fost membru al Comisiei, ar fi avizat pozitiv propunerea legislativă privind limba română, spre rușinea deputaților socialiști și comuniști.

Comisia pentru drepturile omului ajută șovinismul să captureze statul

Oligarhii reușesc să captureze un stat pentru că funcționarii publici nu își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și comit abuzuri în serviciu care să îi ajute pe capturatori. În cazul limbii române, membrii Comisiei nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu și au ajutat vechiul șovinism de origine țaristă să țină capturat statul. Propunerea legislativă de modificare a art. 13 nu va mai fi examinată în această sesiune, a anunțat președintele legislativului. În așteptarea unei sesiuni parlamentare cu deputați mai curajoși și un guvern pentru cetățeni, membrii Comisiei ar trebui să își revizuiască decizia inițială și să avizeze pozitiv recomandarea privind introducerea limbii române în Constituție. Dacă insistă să nu își corecteze actul discriminatoriu, ar fi bine ca ei să își dea demisia acum pentru că au dovedit că au comis abuz în serviciu și nu înțeleg cum vechile structuri șovine discriminează în continuare.

 

Viorel Pâslaru, doctor în filosofie, conferențiar la University of Dayton

Opinia exprimată în articol este a autorului, și nu a University of Dayton.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)