Directorii de şcoli nu mai umblă cu mâna întinsă

Alexandru Ciuvaga, şeful Direcţiei de învăţământ Ungheni

Alexandru Ciuvaga, şeful Direcţiei de învăţământ Ungheni

Datorită reformei în domeniul educaţiei, instituţiile de învăţământ mari, trecute la autogestiune, pot funcţiona fără susţinerea asociaţiilor de părinţi

Noua formulă de finanţare a instituţiilor de învăţământ, conform căreia, banii nu mai sunt gestionaţi de primărie, ci de managerii instituţiei de învăţământ, este tot mai apreciată de aceştia. Administraţia Liceului „Mihai Eminescu” din or. Ungheni, cea mai mare instituţie de învăţământ din raion, cu un contingent de 1208 elevi, spune că mai mulţi ani la rând a încercat să-şi rezolve problemele legate de reparaţia acoperişului, cantinei, să procure mobilier nou, însă n-a reuşit. Toamna, în unele săli de clasă de la ultimul etaj, apa curgea şiroaie pe pereţi, iar, la scurt timp, aceştia se acopereau cu igrasie. Odată cu trecerea la autogestiune, lucrurile s-au schimbat în bine.

Pe moment, statul alocă pe an pentru educaţia fiecărui elev circa 6282 de lei. Cu cât instituţia dispune de mai mulţi elevi, cu atât situaţia financiară a acesteia este mai bună. Liceul „Mihai Eminescu” dispune de un buget de circa 8 mil. de lei. În afară de remunerarea profesorilor, rămâne 1 milion de lei, care pot fi investiţi în modernizarea infrastructurii liceului. Până mai ieri, se ruga la primar ori la autorităţile raionale să îi aloce bani pentru a face achiziţii. Acum însă, liceul îşi cumpără de sine stătător tot ce are nevoie. „Am reparat acoperişul, am dotat un cabinet metodic. Pentru instituţiile mari, trecerea la noua formulă de finanţare este un lucru bun şi eficient.

E bine, în sălile de sport nu plouă, nici în sălile de clasă de la etajul de sus. Era dezastru şi în cantină. Era o maşină veche de spălat vesela cum era pe timpuri, mare şi, probabil, încărcată de bacterii. Am înlocuit-o cu o maşină modernă. Am cumpărat fluiere, sonorizare pentru sala de festivităţi şi materiale didactice pentru profesori”, a afirmat directoarea liceului Leonora Filipovici.

Liceul teoretic Mihai EminescuS-ar descurca şi fără asociaţia de părinţi

Întrebată dacă s-ar descurca fără suportul asociaţiei de părinţi, directoarea a răspuns ferm: „Da”. „În anii precedenţi, deşi erau prevăzuţi bani pentru soluţionarea acestor probleme, nu întotdeauna erau direcţionaţi acolo unde trebuie. Am bătut de zeci de ori la uşi, am înaintat mai multe demersuri la primărie ca să reparăm acoperişul, dar eram mereu amânaţi. Am reuşit abia acum. Poate că şcolile mici sunt într-o situaţie mai dezavantajată, pe noi însă ne bucură aceste schimbări”, a mai spus ea.

Pe lângă copiii din satele vecine, liceul este frecventat şi de elevii de la fostul internat din localitate, care, acum trei ani, a fost închis. Potrivit psihologului Olga Calancea, copiii de la sate s-au adaptat uşor şi fără probleme. S-a dovedit mai dificilă adaptarea copiilor de la fostul internat. „Copiii de acolo au locuit într-un mediu închis. Acolo învăţau, acolo dormeau, erau ca fraţii, o familie. Merge de trei ani la liceu. Aici există condiţii mai bune, însă există şi concurenţă. A trebuit să treacă ceva timp ca să se adapteze”, spune psihologul.

Maria este elevă în clasa a noua. Deşi îi plac condiţiile de la liceu şi profesorii, cele mai frumoase clipe din viaţa sa le-a petrecut la internat, unde a învăţat într-o clasă cu 11 elevi. „După ce voi absolvi liceul, vreau să merg la o şcoală profesională. Deşi a fost mai greu la început, am reuşit să-mi fac prieteni şi aici. Locuiesc într-o familie cu oameni buni şi afectuoşi. M-au ajutat mult ca să-mi depăşesc complexele şi problemele de adaptare pe care le-am avut”, spune tânăra.

Leonora Filipovici

Leonora Filipovici

Învăţământul nu a avut niciodată atâţia bani

Liceul „Mihai Eminescu” din Ungheni este unul dintre cele 29 de instituţii de învăţământ care, având un număr mare de elevi, este avantajat de noua formulă de finanţare. Aproape jumătate din instituţiile din raion însă, deşi nu sunt instituţii mici care ar putea fi închise ori reorganizate, se confruntă cu deficit bugetar. Şeful Direcţiei de învăţământ a raionului Ungheni, Alexandru Ciuvaga, spune că, în toate cazurile, deficitul bugetar a fost acoperit din banii din componenta raională.

„Pentru a preveni această inechitate, a apărut ideea de componentă raională. De la toate instituţiile de învăţământ se percepe până la 5%, formându-se acest fond special. Am aici o mapă în care colectez toate demersurile şcolilor. Cu banii aceştia – vreau să spun că învăţământul n-a mai avut niciodată atâţia bani –, prin Consiliul raional, rezolvăm o mulţime de probleme. Anul acesta, am dat curs la 25 de demersuri.

În 2014, vom avea un buget de circa 9 milioane de lei, de patru ori mai mult decât are la dispoziţie preşedintele raionului (fondul de rezervă şi cel nerepartizat – n.r.). Vom avea 9 milioane de lei pentru a rezolva problemele şcolilor”, a mai spus Ciuvaga.

Profesorul – dirijor!

În urma implementării reformei structurale, în raionul Ungheni, au fost reorganizate 13 şcoli. „Am inspectat o şcoală dintre acestea. Era un profesor şi o elevă în clasa opta. Am întrebat-o: ‘Unde sunt elevii?’. ‘Avem doi elevi: una însă s-a îmbolnăvit”, mi-a răspuns profesoară. Evident că nu mai există calitate în astfel de şcoli. Copilul trebuie să aibă permanent sentimentul întrecerii. Să rezolve primul problema, să recite cel mai bine. Nici profesorul nu mai are interes. Am o experienţă de peste 40 de ani şi ştiu ce înseamnă să fii dirijor la lecţii. Cu un elev ce să faci, îţi legi mâna la spate”, mai spune Ciuvaga.

Deşi în raionul Ungheni implementarea reformei structurale este salutată, în multe raioane întâmpină rezistenţă. De regulă, cei mai nemulţumiţi sunt profesorii din şcolile mici, care se confruntă cu deficit bugetar şi riscă a fi închise.