„Dincolo de limbă, tradiţie şi iubire”

DOI PREŞEDINŢI ROMÂNI // „Suntem două state şi un singur popor”

DOI PREŞEDINŢI ROMÂNI // „Suntem două state şi un singur popor”

La 27-28 aprilie, Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al R. Moldova, preşedintele Parlamentului, a efectuat o vizită oficială în România, la invitaţia lui Traian Băsescu. Cei doi preşedinţi români au semnat o Declaraţie comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum şi o serie de alte acte importante. Mihai Ghimpu a ţinut un discurs în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României, s-a întreţinut cu oameni de afaceri la Camera de Comerţ şi Industrie a României. Domnia sa a fost şi oaspetele primarului general al Municipiului Bucureşti, Sorin Oprescu, care i-a înmânat „Cheia Municipiului Bucureşti”.

Însoţit de Misiunea de Onoare Română, şeful interimar al statului moldovean s-a bucurat de toate onorurile cuvenite unui invitat de cel mai înalt rang, recunoaşterea valorii domniei sale încununându-se cu conferirea titlului de Doctor Honoris Causa al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti. Iar Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universităţii „A. I. Cuza” a fost mult prea neîncăpătoare pentru toţi studenţii basarabeni doritori de a asista la întâlnirea cu preşedinţii lor.

„Cel mai important document este, pentru noi, Declaraţia comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru Integrarea europeană a Republicii Moldova. Semnarea lui ne va oferi posibilitatea să încheiem şi cu alte state membre ale UE un document care să ne sprijine în realizarea obiectivului principal, integrarea europeană a R Moldova. Au fost semnate alte acorduri interministeriale – acordul privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în valoare de 100 milioane de euro, documente vizând educaţia, securitatea socială, agricultura, mediul”, a declarat presei marţi, 27 aprilie, la palatul Cotroceni, Mihai Ghimpu. Adresându-i-se preşedintelui Băsescu, Ghimpu a rugat ca partea română să transmită RM aquis-ul comunitar al legislaţiei europene, tradus în limba română. Preşedintele Băsescu a promis punerea la dispoziţia RM a acestui pachet de acte, a cărui traducere i-a luat României şase ani.
Preşedintele Ghimpu a mai declarat: „Trebuie să revină în R. Moldova TVR. Ar fi bine să fie lansat şi Radio România” (Ghimpu a reiterat ideea creării unui spaţiu informaţional şi cultural unic, în care valorile să circule nestingherit, şi în faţa corpului de legiuitori români).

Cel mai important document

La rândul său, preşedintele Băsescu a spus: „Declaraţia stabileşte atât cadrul privilegiat al relaţiilor bilaterale, cât şi extinderea şi aprofundarea cooperării pe dimensiunea politică, economică şi culturală”. A fost mărit numărul de burse acordate tinerilor din RM până la 5.000 de locuri în învăţământul superior şi în cel gimnazial românesc.

„În discuţiile pe care le-am avut cu preşedintele Comisiei Europene, dl Barroso, am ridicat problema a trei proiecte bilaterale: calea ferată Ungheni-Chişinău sau Iaşi-Chişinău, interconectarea sistemului de transport gaze şi interconectarea reţelelor electrice ale celor două ţări.”

Băsescu a mai promis să analizeze posibilitatea reducerii sumei pe care cetăţenii RM sunt obligaţi să o prezinte la obţinerea vizei de acces în România. „De asemenea, am luat notă de faptul că preşedintele interimar al RM solicită să analizăm posibilitatea acordării unor vize româneşti pe termen mai lung, având în vedere intrarea României în spaţiul Schengen.”

Jertfa înaintaşilor

Apoi preşedintele interimar Ghimpu s-a deplasat la Palatul Parlamentului unde a ţinut un discurs în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României. Ghimpu a subliniat că este un privilegiu şi o onoare deosebită pentru el, dar şi un moment simbolic pentru Republica Moldova aflarea sa pe 27 aprilie 2010 în Parlamentul României — «Acum 20 de ani, tricolorul a devenit drapel de stat al R. Moldova». Domnia sa a evocat personalităţile cărora „le datorăm libertatea noastră şi viitorul european al R. Moldova şi faptul că eu mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră».

Necesitatea deschiderii la Chişinău a unei reprezentanţe a Camerei de Comerţ şi Industrie a României a fost discutată de preşedintele interimar al RM cu reprezentanţii mediului de afaceri din România. Aceştia au oferit o serie de sugestii autorităţilor din RM în vederea creării unui mediu propice investiţiilor. Constantin Tampiza, preşedintele Lukoil România, a cerut adoptarea unei legi care ar permite vânzarea pământului unor investitori străini.

„Un vot e un boţ de aur”

În aceeaşi zi, Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti i-a acordat lui Mihai Ghimpu titlul de Doctor Honoris Causa.
În Laudatio se spune între altele: „În persoana domnului Mihai Ghimpu vedem un promotor neabătut al justiţiei, al ideii de dreptate socială şi de renaştere naţională, al iubirii de neam şi de ţară, care a repus în drepturi demnitatea limbii române în spaţiul interriveran al actualei Republici Moldova şi a redat oamenilor încredere în adevăr şi dreptate”.
Mihai Ghimpu le-a mulţumit universitarilor pentru înalta preţuire, iar viitorilor jurişti le-a dorit să aibă parte de libertate. „Un singur vot contează, un vot e un boţ de aur”, a spus Ghimpu, precizând că tinerii au dat deputaţilor o lecţie de curaj pe 7 aprilie. „Să vă întoarceţi şi să ne înlocuiţi!”

„Multe se vor mai lumina!”

Miercuri, cei doi preşedinţi au vizitat Mănăstirea Putna, unde s-au închinat la mormântul lui Ştefan cel Mare. Ei au fost întâmpinaţi de ÎPS Pimen Suceveanul, de stareţul Melchisedec. „Acum spun de-adevăratelea că, dacă doi preşedinţi români au venit la Putna, multe se vor mai lumina. Amin!”, a spus ÎPS Pimen.

În încheierea vizitei, Băsescu şi Ghimpu au participat, la Universitatea “Al. Ioan Cuza” din Iaşi, la o întâlnire cu studenţi şi elevi basarabeni. O parte dintre ei nu au încăput în sală, manifestându-şi gălăgios nemulţumirea. Cei care au reuşit să intre au pus multe întrebări de stringentă actualitate pentru tineri.

Parafrazându-l pe Churchill, Vasile Işan, rectorul UAIC, a spus în cuvântul său de salut: „suntem două popoare despărţite de aceeaşi limbă” şi a lăudat seriile de studenţi basarabeni care, de aproape două decenii reînnoadă tradiţia extensiilor universitare interbelice.
În cuvântul său, Băsescu a formulat ideea integrării dimpreună. Domnia sa le-a declarat tinerilor basarabeni: „Invitaţia mea este: la Iaşi sau în România, simţiţi-vă ca acasă!”

„Luaţi-vă cetăţenia română!”

„Obiectivul nostru e să ajungem la acceptarea, pe lună, a 10 000 de cereri de redobândire a cetăţeniei”, a promis preşedintele român.
Studenta Alexandrina Prisăcaru a abordat problema angajării absolvenţilor care nu au cetăţenia română, existenţa unor formalităţi inutile. La care Băsescu a exclamat: „În acest caz, luaţi-vă cetăţenia română, că de asta v-o dăm repede! De ce vreţi să vă autotrataţi ca cetăţeni străini, dacă aveţi dreptul să vă luaţi cetăţenia?”

Cineva din sală le-a sugerat preşedinţilor: de ce să nu începem integrarea noastră cu lucruri mai mici, dar reale şi utile? La care Băsescu a răspuns că e bine să avem, dincolo de limbă, tradiţii şi iubire, şi lucruri pragmatice care să ne unească.

Un tânăr, care s-a prezentat drept nepot al premierului Vlad Filat – ca replică la spusa preşedintelui Ghimpu că are doi nepoţi la Universitatea „A.I.Cuza” din Iaşi –, i-a cerut oficialului moldovean „garanţii de unitate a Alianţei de Integrare Europeană”.
Tinerii basarabeni s-au plâns pe existenţa în continuare a taxei de 120 de euro, obligatorie pentru studenţii fără bursă. Băsescu a subliniat că România e statul care acordă direct numărul cel mai mare de burse unui alt stat. «Lăsaţi-ne să ieşim din criză şi lucrurile se vor schimba», a promis el.

Rodica Mahu, Bucureşti-Iaşi

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău