Din nou anticipate?

Negocierile dintre Alianţa pentru Integrare Europeană şi Partidul Comuniştilor (PCRM) au intrat în impas înainte de a începe. Comuniştii refuză să accepte „osurile” alianţei (vorba lui Marian Lupu – n.r.), iar coaliţia de guvernare nici nu vrea să audă despre împărţirea funcţiilor din Executiv cu încă un „partener”. Nici soluţia unui candidat apolitic nu este acceptabilă pentru alianţă. În aceste condiţii, Vladimir Voronin ameninţă tot mai des cu noi anticipate.

Comuniştii propun trei scenarii pentru rezolvarea noii crize politice de la Chişinău. Primul scenariu presupune crearea unei coaliţii largi de guvernare, în cadrul căreia funcţiile să fie repartizate proporţional cu rezultatele alegerilor obţinute de fiecare dintre cele patru partide care au acces în Parlament. Deşi nu spun clar pentru ce funcţii ar opta, deputaţii comunişti lasă să se înţeleagă că şi-ar dori unele instituţii care să le asigure controlul asupra guvernării. Curtea de Coturi, Comisia Electorală Centrală (CEC), Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) sunt doar câteva dintre acestea. Deşi nu o spun deschis, comuniştii nu exclud că în cazul unei coaliţii largi ar putea cere şi una dintre cele trei funcţii-cheie în stat.

PCRM şi cele trei soluţii

Cea de-a doua soluţie pe care o propun comuniştii este votarea unui candidat apolitic la funcţia de şef al statului. Candidatul însă ar trebui ales prin consens, astfel încât să fie acceptat atât de opoziţie, cât şi de putere. Dar chiar şi în acest caz, PCRM revendică anumite funcţii de control, care, spun comuniştii, ar trebui să fie oferite fără echivoc opoziţiei. „Pe timpul guvernării comuniste, Curtea de Conturi, CCA şi CEC erau ale opoziţiei. Democraţii au modificat însă legea anul trecut astfel încât în prezent nouă nu ne revine nimic”, afirmă deputatul PCRM, Sergiu Sârbu.

Dacă aceste soluţii nu vor fi acceptate de AIE-2, singura cale care rămâne pentru depăşirea crizei sunt noi alegeri anticipate. Comuniştii nu iau în calcul posibilitatea modificării art. 78 din Constituţie înainte de alegerea preşedintelui.

Varianta de compromis

Deşi îşi doreşte să evite anticipatele, coaliţia de guvernare nu este dispusă să accepte orice ofertă a PCRM. „Propunerea cu candidatul apolitic trebuie exclusă din start”, susţin într-o voce liderii AIE. Potrivit lor, acordul de constituire a alianţei prevede clar cine trebuie să fie înaintat pentru funcţia de şef al statului. Nici ideea de coaliţie largă nu le surâde guvernanţilor, care nu văd cum ar fi posibilă o guvernare fără opoziţie.

În schimb, o soluţie de compromis prin care comuniştilor să li se ofere câteva instituţii de control al puterii, în schimbul votării lui Marian Lupu în funcţia de şef al statului, li se pare membrilor alianţei acceptabilă.

Partidele AIE, dispuse pentru cedări

„Am discutat în alianţă despre o asemenea variantă şi pot să vă spun că a fost acceptată. Noi le putem oferi comuniştilor CEC-ul, CCA-ul, Curtea de Conturi şi încă vreo câteva agenţii care nu fac parte din Executiv. Fiecare membru al alianţei este dispus să cedeze câte ceva din ceea ce i-a revenit de dragul depăşirii acestei crize”, ne-a declarat Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al PD.

Potrivit lui Diacov, negocierile dintre AIE şi PCRM nu au început pentru că alianţa nu şi-a formulat încă oferta. Politicianul crede că procesul de negocieri va începe în cel mult două săptămâni. Până atunci, însă, se poartă discuţii personale, se fac schimburi de păreri, atât între liderii partidelor, cât şi între deputaţii opoziţiei şi cei ai puterii.

Prima reuşită – amânarea

Optimist, Diacov susţine că „încă nu se intuieşte pericolul anticipatelor”. Argumentul este că, de această dată, spre deosebire de anul 2009, comuniştii sunt mai deschişi spre dialog. „Vedeţi că nici Voronin nu mai iese cu declaraţii categorice. Se vorbeşte despre compromis”, ne explică el.

Oricum ar fi, discuţiile de vineri seara de la Cricova dintre Marian Lupu şi Vladimir Voronin nu au dat niciun rezultat, cu excepţia celui că PCRM şi-a amânat şedinţa programată pentru sâmbătă în care ar fi trebuit să decidă asupra problemei alegerii şefului de stat.

Potrivit deputatul comunist Igor Dodon, decizia de amânare a fost luată pentru că încă nu au fost puse la punct toate detaliile. Dodon a evitat să precizeze despre ce detalii este vorba.

Cel mai probabil, activul PCRM se va întruni în şedinţă sâmbăta aceasta.

Lupu optează pentru proiectul PCRM
Liderul PD, Marian Lupu, consideră că proiectul PCRM de modificare a articolului 78 din Constituţie este cea mai bună soluţie pentru a depăşi criza. „Eu optez pentru proiectul PCRM, chiar dacă vreau să fie instituit un sistem semiprezidenţial în R. Moldova”, a precizat Lupu.

Lupu e precaut, însă, atunci când vine vorba de adoptarea unei noi Constituţii. „Atingerea de Constituţie trebuie să fie o excepţie. Unele reforme trebuie efectuate, dar nu e nepărat de modificat Legea Supremă. Dacă se va ajunge la decizia de a modifica Constituţia, va trebui organizat un referendum. Acest referendum nu va fi organizat odată cu alegerile locale, ci minimum peste un an”, a declarat preşedintele interimar.

Până când poate fi ales preşedintele?

Partidul Comuniştilor a depus ieri o sesizare la Curtea Constituţională prin care cere o explicaţie cu privire la data limită până când poate fi ales noul preşedinte.

În prezent, există două opinii despre perioada în care ar trebui ales președintele republicii. Potrivit primei păreri, şeful statului trebuie ales în termen de două luni din momentul alegerii noului Parlament, adică până la 28 ianuarie.

O altă părere spune că președintele trebuie ales timp de două luni din momentul anunțării vacanței funcției de președinte, nu de președinte interimar, iar aceste două luni au fost de mult depășite.

Mariana RAŢĂ