Din 2008 CSM a retras imunitatea a şase judecători

Consiliul Superior al Magistraturii urma să decidă miercuri dacă îi ridică sau nu imunitatea judecătorului de la Curtea de Apel Bender, cu sediul în Căuşeni, Nicolae Nogai, care a recunoscut o decizie a unui arbitraj de la Sankt Petersburg în urma căreia circa 27,5% din acţiunile BC „Moldova Agroindbank”, deţinute de un grup de investitori europeni, au trecut în mod fraudulos în posesia unei firme off-shore înregistrate pe insulele Seychelles.

Retragerea imunităţii a fost inclusă pe agenda CSM la solicitarea procurorului general Valeriu Zubco care a cerut pornirea unei cauze penale pe numele judecătorului. Şedinţa CSM nu a avut loc din lipsă de cvorum. Retragerea imunităţii judecătorului urmează a fi discutată la următoarea şedinţă a  CSM care va avea loc pe 27 septembrie.

Svetlana COROBCEANU

Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a declarat în cadrul Comisiei de profil a Parlamentului, unde a fost audiat în legătură cu atacul asupra băncilor, că judecătorul de la Căuşeni a examinat cazul în baza unei copii xerox a hotărârii instanţei arbitrale. „Nu există cel puţin un document în dosarul pe care l-a examinat care să arate ca un document emis de o autoritate. Nu a fost identificat niciun document pe care să fie aplicat o ştampilă sau o semnătură”, a declarat  Efrim.

Potrivit lui, Nogai s-ar face vinovat şi de faptul că a trimis acţionarilor citaţii pe adrese greşite. „La dosar este anexat şi un ziar cu anunţul citaţiei în judecată. Acest ziar însă n-a fost distribuit. Deci, cinci companii străine sunt chemate în instanţă printr-un anunţ dintr-un ziar în română care, până la urmă, nici măcar nu a fost difuzat”, a spus ministrul.

Cazuri trecute sub tăcere

Surse din cadrul CSM ne-au informat că din 2008 până în prezent, la solicitarea procurorilor, a fost retrasă imunitatea a şase judecători. Pe numele acestora au fost deschise dosare penale în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, unele dintre care sunt examinate şi în prezent. „Până acum, cazurile de acest gen nu au fost mediatizate. Cazul de la Curtea de Apel Căuşeni însă a fost unul de rezonanţă şi, dacă există temei pentru intentarea unui dosar penal, acest lucru trebuie să se întâmple. Pe această cale va fi restabilită încrederea cetăţenilor în organul de urmărire penală şi în actul justiţiei”, susţine şefa Centrului de analiză şi prevenire a Corupţiei, Galina Bostan.

Aceasta a ţinut să precizeze că în anii precedenţi dosarele care conţineau decizia unei instanţe străine erau examinate iniţial de specialiştii de la MJ, din cadrul Direcţiei Relaţii Internaţionale, secţiei Tratate, după care erau transmise instanţei unde se decidea examinarea acestora. „Pe lângă hotărârea emisă de o instanţă străină, dosarul trebuia să mai conţină certificatul care confirmă că hotărârea este definitivă şi irevocabilă şi certificatul că decizia în cauză n-a fost executată pe teritoriul ţării unde a fost emisă. Totodată, acesta trebuia să mai cuprindă dovada că pârâtul sau debitorul a fost informat despre data şi locul cauzei care a avut loc în instanţa de pe teritoriul acelui stat”, ne-a mai spus şefa Centrului.

Ministerul Justiţiei neagă

Solicitat de JURNAL, vicepreşedintele Curţii de Apel Căuşeni Grigore Druguş a declarat că dosarul a ajuns pe adresa instanţei de la Căuşeni în luna aprilie, după ce a fost examinat la MJ. „Dacă ceva nu ar fi fost în regulă, specialiştii de acolo n-ar fi transmis dosarul pe adresa noastră”, a spus Druguş.

Solicitat de JURNAL, responsabilii de la MJ au declarat că dosarul cu privire la înstrăinarea acţiunilor de la „Moldova Agroindbank” a ajuns direct la Curtea de Apel din Căuşeni. „Dosare care conţin decizia unei instanţe străine nu sunt examinate de MJ. Abia după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru modificările legislaţiei în urma acestor atacuri asupra băncilor, s-a precizat că aceste dosare examinate în instanţele din străinatate şi care urmează a fi examinate în instanţe naţionale, vor fi avizate de MJ şi ulterior vor fi repartizate instanţelor judecătoreşti. De acest lucru se va ocupa cel mai probabil Direcţia Relaţii Internaţionale”, ne-a informat consultantul pentru comunicare din cadrul instituţiei Valeriu Caţer.

În aşteptarea deciziei finale

Pe lângă judecătorul Nicolae Nogai, încă cel puţin patru judecători au emis decizii ce au permis preluarea frauduloasă de acţiuni. Şefa serviciului de presă a Procuraturii Generale Maria Vieru a declarat pentru JURNAL că în celelalte cazuri procurorii nu pot sesiza Consiliul Superior al Magistraturii până la luarea unei hotărâri definitive în procesele pe care le-au examinat. „Deciziile respectivilor judecători au fost atacate cu recurs, respectiv suntem în aşteptarea unei decizii finale”, a spus şefa serviciului de presă.

The following two tabs change content below.