Deutsche Welle: Moldova, la început de catastrofă umanitară

parlamentul-republicii-moldova

Unele spitale din R. Moldova nu mai primesc pacienţi, deoarece nu au bani pentru medicamente şi alimentaţie. Au apărut restanţe la plata salariilor unor bugetari, iar printr-o rectificare la buget, operată de Parlament, au fost oprite lucrările de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, menirea căruia este să reducă dependenţa energetică a Moldovei de Rusia, comentează Deutsche Welle, potrivit jurnal.md.

Legislativul de la Chişinău a rectificat Legea bugetului de stat pentru 2015 (prin reducerea cheltuielilor cu 1,6 miliarde lei moldoveneşti) după ce preşedintele României, Klaus Iohannis, a refuzat să promulge acordul privind creditul de 150 milionane de euro pentru Moldova, din cauza instabilităţii politice de la Chişinău. Banii urmau să fie utilizaţi pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei de stat. Moldovenii au început să simtă criza economică după ce din sistemul bancar al ţării s-a furat un miliard de dolari. Iar pentru că ancheta în acest caz se desfăşoară dubios, dar şi pentru că autorităţile se opun în mod suspect reformării sistemului bancar, principalii creditori externi – FMI, Banca Mondială şi UE au îngheţat orice suport bugetar pentru Moldova. Mai mult, s-a redus cu aproape 40% şi valoarea remitenţelor de la moldovenii care muncesc în străinătate.

Din 40 de spitale, doar 11 mai au bani pentru medicamente

Potrivit ministrului Finanţelor, Anatol Arapu, datoria faţă de spitale se ridică la aproape jumatate de miliard de lei, iar bani la buget nu sunt. La rândul său, Ministerul Sănătăţii a anunţat că din 40 de spitale din ţară doar 11 mai au resurse financiare, restul au rămas fără niciun ban până la sfârşitul anului. Cea mai mare datorie este pentru medicamente, iar fără ele, pacienţii nu pot fi trataţi şi, chiar dacă deţin poliţă medicală pentru care au plătit, aceştia nu sunt internaţi.

Din cauza scandalurilor de corupţie şi a tentaţiei partidelor de a se anihila reciproc pentru a controla fluxurile financiare şi instituţiile statului, Moldova a rămas fără guvern la sfârşitul lunii octombrie 2015. De atunci, economia ţării se degradează în ritm alarmant, iar taberele politice din Parlament, care ar urma să învestească rapid un nou guvern, se urăsc într-atât de mult încât nu au reuşit încă să se aşeze la masa de negocieri.

Pre-condiţii: Ori ne „curăţăm”, ori plecăm

Preşedintele interimar al liberal-democraţilor, Valeriu Streleţ, a anunţat că „un fost oficial din Uniunea Europeană urmează să fie mediator între partidele care vor discuta crearea majorităţii parlamentare pentru învestirea noului executiv”. Deocamdată nu se ştie despre cine anume este vorba, dar se ştie că acest mediator urmează să ajungă la Chişinău săptămâna aceasta. Liberal-democraţii au înaintat trei pre-condiţii pentru demararea discuţiilor cu partidele pretins pro-europene din Parlament: ca viitorul prim-ministru să fie neafiliat politic şi să-şi aleagă singur miniştrii; actualul şef al Legislativului, democratul Andrian Candu să-şi prezinte demisia sau să fie demis, în locul lui să fie aleasă o persoană care nu are nici o legătură de rudenie sau de afaceri cu persoane care au capturat statul; iar instituţiile de drept şi justiţia să fie scoase de sub influenţă partinică şi oligarhică. Liderii democraţi au apreciat pre-condiţiile PLDM ca fiind „ridicole”.

Fostul premier Valeriu Streleţ a menţionat că PLDM nu va mai accepta ca situaţia să rămână la fel ca şi până acum, accentuând că, dacă sistemul actual va fi conservat, situaţia în ţară se va degrada iremediabil. Potrivit lui Streleţ, există câţiva candidaţi apolitici la funcţia de premier şi depinde de preşedinte, pe care îl va alege. El însă a repetat că PLDM va accepta negocierile doar dacă „viitorul premier va avea mâinile dezlegate”.

Pastile europene şi farduri pentru buboiul politic moldovenesc

Preşedintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, a spus că nu ştie dacă este nevoie de un mediator „între părţile beligerante”: „Poate că nu ar strica aşa un mediator între părţile beligerante, care au nevoie de o resetare sau o intrare în discuţii cu martori”, a reacţionat Diacov care, între altele, le-a sugerat liberal-democraţilor să-şi revadă lista de pre-condiţii.

Directorul Teatrului „Satiricus” şi unul din liderii de opinie de la Chişinău, Sandu Grecu, consideră că venirea unui mediator european în Moldova este „o naivitate”: „Cum nu ai trata buboiul politic moldovenesc, pastilele europene şi fardurile cu iz de tizic demagogic, prelungesc durerea, dezastrul din R. Moldova. Efectul final e zero. Doar o intervenţie politică chirurgicală, o resetare totală a clasei politice ne poate arăta o lumină la capătul tunelului”, susţine regizorul moldovean.

Culmea corupţiei: Îi încurcă Ambasada Franţei!

În timp ce UE face presiuni asupra autorităţilor moldovene în sensul combaterii corupţiei mari şi implementării prevederilor Acordului de Asociere cu UE, la Chişinău Ambasada Franţei se vede nevoită să-şi mute sediul din cauza unei construcţii ilegale din preajmă (cu 12 nivele), care îi pune în pericol securitatea. Subiectul a ajuns deja în vizorul presei moldoveneşti datorită unui consilier municipal, dar autorităţile nu au întreprins nicio măsură.

Presa străină scrie că la următoarea şedinţă a Parlamentului European va fi discutat subiectul privind „oligarhia şi elitele corupte de la putere, precum şi despre furtul miliardului din sistemul bancar” al Republicii Moldova. Chestiunea a fost introdusă pe ordinea de zi la iniţiativa grupului europarlamentar GUE/NGL. „Am solicitat această dezbatere pentru că suntem profund îngrijoraţi de evoluţiile recente din Moldova, unde un miliard de dolari din sistemul bancar al ţării a dispărut prin conturi off-shore şi unde protestele au dus la căderea guvernului pe 29 octombrie”, se arată în mesajul preşedintelui grupului europarlamentar, Gabi Zimmer. „Partidele din coaliţia distrusă au folosit termenul de ‘pro-european’ ca pe o frunză de smochin pentru dominaţia oligarhică a ţării. Moldova este profund tulburată de această elită coruptă care domină sistemul politic, mass-media şi economia ţării”, a mai menţionat europarlamentarul.

Ultimă oră

Luni, 23 noiembrie, şeful statului Nicolae Timofti a dat curs prerogativei sale constituţionale de a consulta grupurile parlamentare înaintea desemnării viitorului candidat la funcţia de prim-ministru. Preşedinţia a anunţat că Nicolae Timofti se va întâlni astăzi cu deputaţii PLDM. Pe 9 noiembrie, şeful statului le-a cerut liderilor partidelor „proeuropene” din vechea alianţă „să găsească consensul necesar formării unui guvern proeuropean, conform voinţei majoritare a cetăţenilor, exprimate la alegerile parlamentare din noiembrie 2014”.