Despre reputație

Atentatul din Sankt-Petersburg a provocat reacții contradictorii în Rusia. Nici nu au reușit criminaliștii și organele de anchetă să-și facă o părere despre cele întâmplate, că mulți comentatori s-au și grăbit să vadă în explozia din metrou mâna lui Putin și a FSB-ului.

Scriitori și publiciști importanți, precum Viktor Şenderovici, au trasat imediat o paralelă cu dubioasele atentate teroriste din anii trecuți ce au survenit tocmai în momentele în care regimul putinist avea nevoie de susținerea unei populații tot mai nemulțumite de sărăcie, declinul economic și social, degradarea instituțiilor. Acum, pe fundalul protestelor masive împotriva corupției la nivel înalt, președintele rus și securitatea din buzunarul acestuia ar fi recurs, potrivit acestor comentatori, la aceeași schemă pentru a deturna atenția publică de la adevăratele probleme ale țării, de la cauzele insatisfacției generale, reorientând-o spre dușmanii externi sau interni, “Statul Islamic”, “coloana a cincea” etc.

Greu de spus cât de multă dreptate au, în acest caz, criticii sistemului, dar și cetățenii de rând care vorbesc despre o nouă conspirație a FSB-ului împotriva propriului său popor. În lipsa unor dovezi reale, dar mai ales fără o investigație serioasă, nepărtinitoare, a tuturor actelor așa-zis teroriste, începând cu atentatele din 2000 (Volgograd, Piatigorsk etc.), acuzația adusă regimului se sprijină doar pe proasta reputație a acestuia. Dar cât de proastă trebuie să fie această reputație ca un număr atât de mare de cetățeni, la fiecare atentat produs, să se gândească în primul rând la “iaceika” din Kremlin și nu la aceea pitită în cine știe ce munți din Caucaz sau Asia Mijlocie?

Cât de scăzută trebuie să fie, în ochii patronilor săi politici de la Moscova, credibilitatea șefului nostru de stat, dacă liderul de la Tiraspol ironizează cu atâta nonșalanță toate utopiile federaliste ale acestuia?

În același timp, cât de proastă trebuie să fie reputația unui partid „unionist” din RM care e ridiculizat inclusiv de foștii săi adepți atunci când propune Parlamentului să declare ziua de 27 martie ca zi de sărbătoare națională? Sau cât de inexistentă este, azi, reputația Partidului Nostru, al cărui primar este arestat în temeiul unei acuzații dubioase, dacă în apărarea acestuia din urmă au sărit doar liderii formațiunii, un grup de localnici, câteva publicații și ONG-uri?

Cât de dubios trebuie să le pară acum acest partid alegătorilor înșiși ai lui Renato Usatîi, care au tratat, în general, cu indiferență dosarul Cimpoeș – un precedent, de altfel, extrem de periculos nu numai pentru Partidul Nostru, ci și pentru întreaga Republică Moldova? De asemenea, cât de scăzută trebuie să fie, în ochii patronilor săi politici de la Moscova, credibilitatea șefului nostru de stat, dacă liderul de la Tiraspol ironizează cu atâta nonșalanță toate utopiile federaliste ale acestuia?

Mare lucru e și reputația asta!

The following two tabs change content below.
Adrian Ciubotaru

Adrian Ciubotaru

Adrian Ciubotaru

Ultimele articole de Adrian Ciubotaru (vezi toate)