Despre obligaţii neonorate

Au trecut 66 de ani! 66 de cununi de brad, de roiuri de fulgi şi salbe de colinde! 66 de îngheţuri, de tristeţi şi de îndepărtări. Gârboviţi, îşi aşteaptă sfârşitul, singuri sau înconjuraţi de nepoţi, nemulţumiţi parcă de nerecunoştinţa noastră. Şi încă ne-ar mai asculta promisiunile, dar nu pot zăbovi, din păcate, căci nu se pot împotrivi legii adormirii veşnice. Îi numărăm pe degete, le ascultăm memoriile şi ei, în acest răstimp, se sting ca nişte lumânări.

Pare că n-ar fi necesară această inutilă aducere-aminte când, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, se gudură cohortele de comunişti sau se hlizesc, crăciţi, prin Parlament, o seamă de deputaţi.

Trei ştiri ale săptămânii trecute se potrivesc însă pentru reluarea „obscenei” şi „nepermisei” expresii de „Veterani ai Armatei Române din Basarabia”:

– Condamnarea la patru ani de închisoare cu suspendare a fostului şef al Statului Major al Forţelor Terestre Române, generalul în rezervă Eugen Bădălan, în prezent deputat PDL.

– Declaraţia deputatului român PSD Cristian Rizea privind conducerea Departamentului pentru românii de pretutindeni care preferă să arunce cu bani spre familia şi partenerii săi de afaceri din Republica Moldova, decât să ajute românii din Italia şi Spania, mult mai mulţi la număr decât rezidenţii de cetăţenie română ai Moldovei.

– Moartea neaşteptată a poetei Leonida Lari.

1. O iniţiativă a deputatului basarabean Tudor Panţîru pentru modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, în sensul stipulării exprese a acordării pensiilor, indemnizaţiilor şi a altor drepturi pentru veteranii basarabeni ai Armatei Române în cadrul consulatelor României din Republica Moldova, a fost respinsă, pe 23 martie a.c., de majoritatea nevrednică a Parlamentului de la Bucureşti. În frunte cu cetăţeanul Bădălan (astăzi condamnat penal), majoritatea a îngropat propunerea, motivele invocate de generalul nimănui, la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, fiind următoarele: veteranii basarabeni nu deţin cetăţenia română şi nu au domiciliul în România; acordarea pensiilor pentru veteranii Armatei Române din Basarabia ar însemna o imixtiune în treburile interne ale Republicii Moldova; România a acordat un consistent împrumut nerambursabil Republicii Moldova, iar veteranii să fie buni şi să-şi ia bani de acolo.

Spiritul logico-juridic, dar şi cel patriotic, lipsesc cu desăvârşire din fiinţa acestui general. Întreaga sa carieră militară aduce cu imaginea unui brotac umflat şi decorat: goliciune absolută pe dinăuntru şi epoleţi pe dinafară.

Veteranii din Basarabia au luptat pentru Ţară şi au fost privaţi de cetăţenie fără voia lor. Au suferit o viaţă pentru că au luptat de partea adevărului istoric în cel de-al Doilea Război Mondial. Astăzi sunt lipsiţi de o pensie ce i-ar ajuta să-şi pregătească propriile înmormântări, majoritatea dintre ei aflându-se cu un picior în groapă.

De cealaltă parte, Ambasada Rusiei din Republica Moldova le oferă veteranilor Armatei Sovietice pensii lunare şi premii băneşti anuale substanţiale. La Bălţi, primarul comunist practica până deunăzi o altă nedreptate: le oferea veteranilor Armatei Sovietice, de „Ziua Victoriei”, 500 de lei, iar celor ai Armatei Române numai 400.

Se ignoră faptul că legiuitorul român nu a făcut distincţie între cetăţeni români sau străini, precum şi între persoanele cu domiciliul în România sau străinătate (Art. 1 din lege spune că „Au calitatea de veteran de război persoanele care au participat la primul sau al doilea război mondial în armata română şi s-au aflat într-una din următoarele situaţii [..]”). Raţiunea legiuitorului a fost aceea de a recompensa şi ajuta persoanele care şi-au dovedit devotamentul şi patriotismul faţă de România, indiferent de cetăţenia sau domiciliul sau reşedinţa lor actuală. În plus, utilizarea noţiunii de „persoane”, în locul aceleia de „cetăţeni”, indică limpede categoria beneficiarilor acestei legi. Singura soluţie ar fi solicitarea pensiei pentru ultimii 3 ani (perioadă care reprezintă termenul general de prescripţie), personal sau prin avocat, de la Ministerul Apărării Naţionale al României. Un eventual refuz al autorităţilor va semnifica încălcarea vădită a dispoziţiilor art. 1 al Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, refuz ce va putea fi contestat în instanţă.

2. Potrivit art. 7 din Constituţia României, „Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor [..]”. Atât românii din Republica Moldova, cât şi cei din Italia, Spania sau Portugalia intră în cadrul exprimat de textul constituţional, cel al „românilor din afara frontierei”. Juridic vorbind, deputatul Rizea are dreptate: orice discriminare între românii din afara graniţelor, adică de pretutindeni (cum statuează Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni), este interzisă. La fel de adevărat este că împotriva românilor din Spania sau Italia nu se duc acerbe stratageme de deznaţionalizare, ca în cazul românilor din Republica Moldova sau Ucraina. Asemenea declaraţii populiste nu fac decât să scadă din simpatiile basarabenilor pentru Uniunea Social-Liberală. În rest, dovezile ar fi binevenite.

3. Prin moartea poetei Leonida Lari, Basarabia a pierdut unice bătăi româneşti de inimă. Neîndoios, se vor găsi lătrăi care să o conteste, precum au făcut-o şi în cazul altor poeţi, doar-doar se vor face şi ei remarcaţi. O părere corectă, cinstită, despre rolul Leonidei Lari în mişcarea de eliberare naţională va scoate la suprafaţă gloria naţională din anii deşteptării, chiar dacă e o glorie de scurtă durată.

Sunt fapte care, din cauza decăderii moravurilor, nu sunt sancţionate nici juridic şi nici moral. Păşind din sfera imanentă în cea transcendentă, eroii noştri vor fi mângâiaţi şi mulţumiţi pe măsura spiritului şi conştiinţei de care au făcut dovadă la vremea lor.

Tudor PAPUC

The following two tabs change content below.