Despre buget, sentimente, orientări şi partajări

Economia RM trosneşte din toate încheieturile. Statistica vine cu noi date alarmante privind producţia industrială. Ministerul Economiei îşi revizuieşte prognozele optimiste pentru anul viitor în momentul când proiectul bugetului a ajuns să fie examinat în parlament. Faptul că revizuirea se face în urma diminuării prognozelor de creştere economică la nivel european şi mondial nu îi va consola prea mult pe cei care depind total de veniturile statului. Iar sentimentele lor sunt hotărâtoare pentru atmosfera din societate şi atitudinea faţă de guvernare.

Situaţia se complică

Situaţia se complică şi în plan politic, deoarece RM este prinsă tot mai mult în „vârtejul” a două curente geopolitice antagoniste. Pe de o parte, promisa semnare a acordului de asociere cu UE, a acordului de liber schimb, aprofundat şi cuprinzător, şi, mai cu seamă, perspectiva călătoriilor fără vize în UE pentru cetăţenii moldoveni consolidează cursul proeuropean al RM şi întăreşte AIE. Pe de altă parte, înrăutăţirea situaţiei economice îi încurajează pe adepţii, externi şi interni, ai Uniunii Eurasiatice să atace tot mai puternic ideea integrării europene (şi prestaţia alianţei de guvernământ). Din afară, Moscova căută noi pârghii de presiune asupra Chişinăului şi, implicit, asupra opiniei publice din RM, pentru a o determina să renunţe la Europa în favoarea Rusiei. Niciodată până acum „pârghia” „Gazprom”-ului nu a fost folosită atât de deschis împotriva autorităţilor de la Chişinău. Se intensifică acţiunile şi pe direcţia transnistreană. Reprezentanţii Rusiei vor să ne facă să credem că e suficient un mic compromis din partea Chişinăului şi „problema va fi rezolvată”, iar Tiraspolul declară deschis că acest compromis presupune integrarea în spaţiul eurasiatic, nu în cel european.

„Coloana a cincea”, mass-media şi formaţiunile proruse sunt mai active ca niciodată în propaganda antioccidentală. Mici, dar zgomotoase, cu excepţia PCRM, ele încearcă să creeze impresia că „moldovenii s-au răzgândit”, că nu mai vor în UE, ci în direcţia opusă. După pauza de vacanţă, şi PCRM s-a radicalizat brusc, ameninţând cu proteste în masă, dacă guvernarea nu va da undă verde referendumului de aderare la Uniunea Vamală „Rusia-Kazahstan-Belarus”. (Ca şi în cazul cu NIT, comuniştii vor trebui să plătească pentru precedentele pe care le-au creat, aflându-se la guvernare. Atunci ei au ignorat cu seninătate toate semnăturile care s-au adunat în favoarea unor idei de referendumuri. Fără a da explicaţii. AIE le poate plăti cu aceeaşi monedă.)

Vestea bună

Vestea bună e că Europa nu are de gând să ne lase să rezistăm de sine stătător în faţa „Goliatului”. Cuvântul „şantaj” pe care s-a temut să-l pronunţe premierul Vlad Filat după întoarcerea de la Moscova, l-a rostit comisarul european pentru energie Gunther Oettinger. Rusia şantajează RM pentru a o determina să renunţe la implementarea celui de-al treilea pachet energetic, iar aceasta va atrage excluderea ultimei din Comunitatea Energetică Europeană. Oettinger a chemat ţările UE să vină în ajutorul RM şi să accepte amânarea cerută de Chişinău în privinţa „destructurării” întreprinderii „Moldova-Gaz”, în care „Gazprom”-ul deţine 50 la sută din acţiuni. Aici iese brusc în evidenţă şi rolul salvator al României, care s-a angajat să finanţeze parţial şi să realizeze până la sfârşitul anului 2013 proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni, care să transporte anual 1,5 miliarde metri cubi de gaze. Astfel, ar putea fi asigurat cu gaze teritoriul RM fără Transnistria.

Mesajul lui Gunter Oettinger privind obligativitatea respectării condiţiilor de aderare la comunitatea energetică europeană a fost adresat nu atât guvernării, cât opoziţiei şi societăţii moldoveneşti. Şi Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei UE în RM, a făcut acelaşi lucru, spunând că RM trebuie să se hotărască încotro merge, spre UE sau spre Uniunea Vamală a lui Putin, căci ele nu sunt compatibile. Partidele care spun că este posibil să participi la proiectul lui Putin, fără a renunţa la UE, îi mint cu neruşinare pe cetăţeni.

De ce vine Barroso

Şi vizita neaşteptată a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, anunţată pentru sfârşitul lui noiembrie, răspunde necesităţii urgente de a comunica cu societatea moldovenească, de a demonstra că Europa are nevoie de noi, că integrarea europeană nu este vorbă goală, cum încearcă să prezinte lucrurile formaţiunile proruse, că ne apropiem de momentul când eforturile noastre vor fi răsplătite: vom putea circula liber în UE, iar producătorii noştri vor avea acces deplin pe piaţa UE. Nu mai puţin important este faptul că relaţiile dintre RM şi UE vor fi „legalizate” sub forma unui acord de asociere, care, în mod normal, ar trebui să conţină şi referinţe privitor la dezvoltarea acestor relaţii.

Un efort fundamental

În acest context economic, politic şi geopolitic dificil, „povestea de succes” a RM va întârzia şi mai mult să se materializeze într-o poveste de succes a cetăţenilor săi, dacă liderii AIE nu vor da la o parte interesele de partid şi nu se vor concentra asupra reformelor care nu mai pot fi amânate. „O schimbare fundamentală în calitatea vieţii oamenilor”, după cum a promis dl Filat zilele trecute, la congresul Partidului Popular European de la Bucureşti, necesită, credem noi, un efort „fundamental”. Îngrijorează însă faptul că liderii AIE par să nu fi depăşit încă definitiv etapa de partajare a funcţiilor.

Nicolae Negru

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)