Despre animalele din puşcărie

Pisicile din Penitenciarul nr. 13 din Chişinău se simt libere după gratii

Pisicile din Penitenciarul nr. 13 din Chişinău se simt libere după gratii

Deşi animalele de companie sunt interzise în locurile de detenţie, procurorii spun că „luptă” cu pisicile care au umplut puşcăriile

Ingeniozitatea deţinuţilor se pare că nu are limite. Cei care nu-şi imaginează viaţa fără droguri recurg la cele mai inventive metode pentru a camufla substanţele narcotice. Mai nou, au racolat în afacerea ilegală de trafic de droguri o felină.

Pisica „Musea”, felina moldoveancă, ştirea despre care a făcut înconjurul lumii

Pisica „Musea”, felina moldoveancă, ştirea despre care a făcut înconjurul lumii

Se numeşte „Musea” şi a fost prinsă în flagrant în timp ce încerca să introducă droguri pe teritoriul Penitenciarului Pruncul. Semnalmentele infractoarei: blană surie, mustăţi lungi, foarte sprintenă şi extrem de bună la prins şoareci. Este vorba de o pisică ce de mai mulţi ani se plimbă nestingherit prin curtea penitenciarului. Constituţia sa mică i-a permis să se strecoare printr-o gaură a zidul imens al puşcăriei. La întoarcere însă, gardienii au observat un comportament suspect al felinei, iar când au privit-o mai atent au observat la gâtul acesteia o zgardă ciudată care le-a dat de bănuit. Imediat a pornit „operaţiunea” de reţinere. În scurt timp a fost alertată poliţia şi asta pentru că „Musea” avea asupra sa două pungi cu marijuana camuflate în zgarda de la gât.

Pisica de la puşcărie, vedetă internaţională peste noapte!

Ştirea despre pisica traficantă de droguri a făcut înconjurul lumii, astfel încât pisica poreclită „Musea” a devenit peste noapte vedetă internaţională. JURNAL a încercat să afle cât de legală este aflarea felinei după gratii. Chiar dacă pisica a săvârşit o infracţiune, pentru care un om ar risca ani grei de puşcărie, uite că, potrivit ofiţerului de presă al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, Olga Bolboceanu, animalelor de companie nu le este locul în penitenciar. „Poate fi admisă o pisică la un depozit alimentar pentru ca aceasta să prindă şoareci. Deţinuţii nu au dreptul să ţină animale în celule, deoarece sunt focare de infecţii”, a menţionat Bolboceanu.

Papagalii lui Nichifor

Şase condamnaţi din Bucureşti şi Satu Mare, România, au învăţat să dezvolte comportamente pozitive, lucrând cu maidanezii

Şase condamnaţi din Bucureşti şi Satu Mare, România, au învăţat să dezvolte comportamente pozitive, lucrând cu maidanezii

În pofida constrângerilor legale, de-a lungul anilor au fost curmate mai multe tentative ale deţinuţilor de a avea în preajmă animăluţe care să le aline singurătatea. Printre iubitorii de animale se numără şi controversatul om de afaceri Adrian Nichifor, care în prezent e în detenţie aşteptându-şi verdictul pentru comiterea unui omor. „La el în celulă am găsit o șinșilă şi doi papagali, dar au stat foarte puţin timp, cel mult o săptămână. Imediat ce am aflat, procurorii au intervenit. Animalele sunt interzise în puşcării, cu excepţia porcilor, oilor etc. din gospodăriile auxiliare”, ne-a comunicat procurorul Vitalie Bordea. Potrivit acestuia, deţinutul nu are dreptul să ţină în celulă nici un hamster. Dincolo de faptul că privează patrupedul de libertate, deţinutul se expune riscului de a se infecta de la animal de vreo boală contagioasă. „În nici o ţară nu se permit animalele de companie pe teritoriul închisorii, nemaivorbind de celulă”, a menţionat procurorul. Aşa o fi, dar nu chiar.

Animalele îi învaţă să fie mai „oameni”

În România, de exemplu, unde în ultimul timp s-a tot trâmbiţat despre problema maidanezilor, a fost găsită o soluţie. Câinii fără stăpân sunt trimişi la puşcărie. Potrivit şefilor penitenciarelor de peste Prut, un patruped îl poate determina pe deţinut să renunţe la preocupările contraindicate din închisoare şi să-l facă să se simtă util societăţii. Tehnica „câinilor-terapeuţi” a fost preluată de români de la englezi. În Marea Britanie, pentru ca un condamnat să devină mai „omenos”, i se oferă posibilitatea să îngrijească de păsări şi animale sălbatice rănite.

Dar să revenim la realităţile din R. Moldova, unde procurorii luptă nu doar cu infracţiunile de după gratii, dar şi cu… pisicile din puşcării. „În Penitenciarul nr. 13 sunt foarte multe. Luptăm. Să vedeţi cum stau dolofane lângă depozitele de mâncare”, a remarcat Bordea.

Povestea unui hamster deţinut

Şi animalele pot fi condamnate

Spre deosebire de Musea din R. Moldova, pisica traficantă de droguri care nu a fost cercetată penal pentru infracţiunea comisă, un câine pe nume Pep din Pennsylvania, SUA, în 1924 a fost condamnat la închisoare pe viaţă în penitenciarul Eastern State pentru că a omorât felina guvernatorului statului american. Pentru că animalul nu a prezentat „remuşcări”, a fost trimis la închisoare, fără drept de apel. Ulterior s-a aflat că Pep era complet nevinovat. Cea mai mare greşeală a lui a fost să roadă pernele canapelei de pe veranda casei guvernatorului. După gratii, labradorul nu a fost tratat ca deţinut, ci ca animal pentru reabilitarea puşcăriaşilor.

Despre una din felinele din Penitenciarul nr. 13 din Chişinău, dar şi despre „soarta tragică” a unui hamster ne-a scris acum doi ani un condamnat. În primul răvaş acesta ne-a vorbit despre un deţinut care, pentru a se răzbuna pe judecătorul ce i-a dat verdictul de condamnare, „a luat ostatic un hamster, i-a pus numele „Muruianu turbat” şi cum auzea numele magistratului la televizor sau la radio se înfuria şi bătea cu bestialitate animalul. După cum vedeţi, în RM nu numai drepturile omului se încalcă, dar şi ale animalelor”, ne-a scris condamnatul Dumitru, alertat de situaţia în care s-a pomenit hamsterul. Al doilea răvaş a fost de-a dreptul emoţionant. „Ştiţi deja ce soartă tristă avea hamsterul deţinut în Penitenciarul 13. Tragedia cea mare s-a întâmplat acum două zile, când condamnatul Ştefan A. a aflat că urmează să fie transferat în altă puşcărie. El s-a înfuriat şi a aruncat micuţul animal în labele motanului Goghi. Ce s-a întâmplat mai departe nu vă pot scrie, aşa imagini le poţi vedea doar în filmele de groază”, şi-a încheiat răvaşul Dmitri.

Atunci am mers la penitenciarul în care potrivit condamnatului s-ar fi întâmplat „hamsteruciderea”. Gardienii au confirmat că era un asemenea motan, însă printre mulţimea de pisici de pe teritoriul puşcăriei nu au putut să ne arate cu degetul spre acel Goghi. Cât despre hamster, ni s-a spus că deţinutul Ştefan, înainte de a fi transferat în altă puşcărie, l-ar fi dat în primire unui coleg de-al său de celulă.

Complicii lui „Musea”

Potrivit psihologilor care lucrează zilnic cu persoanele delincvente, animalele de companie ar fi un instrument în procesul anevoios de resocializare a deţinuţilor. Patrupezii însă, cel puţin oficial, sunt interzişi. Cu toate acestea gardienii de la Penitenciarul Pruncul nu au alungat-o pe Musea, chiar dacă încă nu s-a stabilit dacă felina „dealer” este la prima „abatere”. Probabil, li s-a făcut milă căci în scurt timp aceasta urmează să fete. „Pisica se află acum în penitenciar. Sper că nu va mai comite astfel de încălcări de regim”, mai în glumă, mai în serios ne-a spus Oleg Hamacovschi, şef adjunct al Serviciului pază şi escortare de la Penitenciarul Pruncul. Ei, şi dacă felina a scăpat basma curată, pe mâna poliţiştilor a încăput un minor de 16 ani din Străşeni care este suspectat că ar fi legat zgarda cu surprize ameţitoare la gâtul pisicii. Oamenii legii încă nu au stabilit deţinuţii cărora i-au fost destinate pacheţelele cu droguri, însă nu exclud că vor recurge la o reconstituire şi felina îi va direcţiona spre „complicii” săi. Poliţia investighează cazul.

Iana Zmeu