Deportaţii au fost comemoraţi la Biblioteca municipală „B.P. Hasdeu”

Viorica Olaru-Cemârtan . Foto: Nadejda Roscovanu

Ieri, 11 iunie, istoricul Viorica Olaru-Cemârtan a lansat, în cadrul Bibliotecii municipale „B.P. Hasdeu”, broșura „Prin Empatie și toleranță spre coeziune – Jurnal de călătorie: Expedițiile Memoriei 2016 în Siberia: provocări și rezultate”. Cartea cuprinde 11 articole despre cei deportați și urmaşii acestora născuţi acolo. Autoarea a fost membru al unui grup format din istorici, jurnalişti şi cineaşti, care vizitat în toamna anului trecut regiunea Irkuţk, Siberia, unde au fost deportați mii de basarabeni. După estimările din „Cartea Memoriei” şi alte investigaţii, în regiunea Irkuţk au fost deportaţi în 1949 circa 6.000 de basarabeni.

Victoria POPA

Broşura are drept scop, potrivit autoarei, să răspândească „ecoul expediţiilor și să promoveze empatia și toleranța între generații, etnii și grupuri sociale”. Broșurile au apărut în limbile română, rusă și engleză. Evenimentul a început cu piesa „Dorul Basarabiei”, interpretată de Ion Paladi. Povestea începe în perioada în care Basarabia era parte componentă a României (1918–1940), continuând cu răpirea tinerei deportată împreună cu zeci de mii de basarabeni în taigaua rusească, încheindu-se cu momentele de eliberare a românilor din frigurile siberiene.

Moderatorul mesei rotunde, istoricul Alexandru Moraru ne-a mărturisit că și el vine dintr-o familie de deportați. „Şi bunicul meu, împreună cu copiii săi, a fost deportat. A fost coborât din tren la Sverdlovsk și împușcat de NKVD din cauza că a votat unirea Basarabiei cu România la 25 martie 1918 ca membru al Zemstvei judeţene Orhei. El era din Ustia, a votat Unirea Basarabiei cu România la nivel de județ. Ulterior, la Chișinău, Sfatul Țării a votat la 27 martie 1918 unirea Basarabiei cu Țara-mamă”, relatează istoricul.

„Tata avea 12 ani, iar fratele cel mai mic nouă… Aceasta este o tragedie nu numai pentru familia mea. Până în prezent, din păcate, nu a fost stabilit numărul exact al celor deportați, deși avem specialiști în istorie care s-au apropiat foarte mult de numărul declarat. Evenimentul de astăzi este dedicat memoriei deportărilor staliniste de la 13 iunie 1941”, a spus istoricul.

„Broșura Vioricăi Olaru-Cemârtan prezintă detalii inedite. Trebuie să precizez aici că deportările au constituit preocupările mai multor istorici: Elena Postică, Ion Țurcanu, Valeriu Pasat, Elena Șișcanu, Anton Moraru, Ion Varta, Anatol Petrencu. Fiecare istoric a contribuit la întregirea unui tablou întreg legat de deportările staliniste 1940–1941, 1949–1954. Lucrările se completează, întregesc peisajul evenimentului”, a mai spus Alexandru Moraru.

Viorica Olaru-Cemârtan este autoarea volumul „Deportările din Basarabia 1940–1941; 1944–1956”, un studiu complex despre cele trei mari valuri de deportări din Basarabia, volumul constituie o sinteză despre deportări.”

Viorica Olaru-Cemârtan a participat la două expediții ale memoriei în Kazahstan, Siberia, organizate de istoricul Octavian Țîcu, oameni de artă şi jurnaliști. În cadrul acestora, cercetătorul a realizat interviuri excepționale cu deportaţii care nu s-au întors în Basarabia. În urma acestor expediții a fost realizat filmul „Expedițiile Memoriei, jurnal de bord”, prezentat la FIFD CRONOGRAF.

Viorica Olaru-Cemârtan face, timp de 17 ani, interviuri de istorie orală. „Data de 11 iunie 2017 nu a fost aleasă întâmplător pentru lansarea cărții, deoarece suntem în preajma zilei de 12–13 iunie, o zi neagră în trecutul Basarabiei. Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la primul val de deportări masive. Manifestarea este un prilej în plus pentru noi, cei care suntem aici, să ne gândim ce a avut loc atunci, să cunoaștem mai multe, să tragem concluzii și să știm cum să mergem mai departe. Memoria este de fapt cel mai neperisabil bagaj pe care îl putem transmite generațiilor care vin”, a spus istoricul.

Această publicație, potrivit autoarei, a apărut în cadrul proiectului „Toleranță și Empatie pentru COeziunea Socială – TECOS”, realizat cu suportul Programului de granturi „Iniţiative globale – Acţiuni locale” (2016–2017) pentru absolvenţii programelor de burse ale Open Society Foundations”.

„Experiența mea de istoric, dar și de formator, trainer, mi-a arătat că în comunitățile românești se cunosc mai multe despre deportări, în timp ce în cele rusofone mai puțin. E important să ajungem cu mesajul acolo unde nu s-a ajuns. Caracterul acestor lucrări este un pic altul decât cel altor publicaţii. Aici nu este un limbaj academic, științific, ci unul simplu. Lucrarea are menirea să facă cunoscută realitatea despre teroarea deportărilor”, a comunicat istoric Olaru-Cemârtan.

„Prin trăirile, experiența deportaților, vreau să ajung la trezirea empatiei și a toleranței celor care nu ştiu despre ele. Împreună putem construi o societate pe care ne-o dorim. Din păcate, avem o societate dispersată pe mai multe criterii. Subiectul deportărilor a fost folosit până acum mai mult de politicieni pentru a crea o prăpastie dintre diferite etnii, întrucât au fost deportați oameni diferite naționalități”, a menționat autoarea broșurii.

Cea de-a doua broșură cuprinde 11 articole. Cele opt persoane, eroii acestor texte, au fost deportate în Siberia împreună cu părinții lor, având vârste diferite, iar trei persoane s-au născut acolo. Autoarea ne invită să descoperim „istoriile de viață ale acestor oameni. Ele ne vorbesc despre natura ființei umane, de sacrificiu şi umilință. Greutăţile i-au întărit, i-au făcut mai puternici. În urma discuţiilor cu aceste persoane, am ajuns la concluzia că au cunoscut momente grele, dar au ieșit învingători, prin dragoste, credință, sacrificiu şi perseverență”, ne-a spus autoarea. Puteți găsi textele integrale ale interviurilor pe site-ul deportari.md.

Expediţiile memoriei 2016 au fost finanţate de Guvernul României, Departamentul Relaţii şi Politici cu Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, Institutul de Istorie din cadrul Academiei de Științe a Moldovei și mai multe universități de la Chișinău.

The following two tabs change content below.