Demolare autorizată de funcţionarii Primăriei

LITIGIU // După ce a fost lichidat edificiul istoric de pe Vlaicu Pârcălab 71, autorităţile municipale au organizat un show în cadrul căruia au încercat să identifice vinovaţii

Documentul şedinţei Consiliului Naţional de Experţi pentru protecţia monumentelor istorice din cadrul Ministerului Culturii, prin care a început demolarea monumentului istoric de pe str. Vlaicu Pârcălab 71, ar putea fi un fals. Cel puţin aşa susţin mai mulţi membri ai consiliului, care au declarat că n-au discutat şi n-au votat niciodată pentru demolarea acestuia. Pe de altă parte, CSJ  a emis zilele acestea un comunicat în care reiterează că responsabilii de la Primărie sunt cei care au eliberat „Leopress” SRL autorizaţia de demolare şi certificatul de urbanism prin care a fost permisă demolarea imobilului de pe Vlaicu Pârcălab 71 şi edificarea altei construcţii în baza documentaţiei de proiect prezentate.

Procesul-verbal al Consiliului de experţi datează din 27 septembrie 2007 şi este semnat de fostul ministru al Culturii, Artur Cozma, şi vicepreşedintele Nicolae Răilean. Din consiliu făceau parte Nicolae Răilean, Nistor Grozavu, Vasile Eremciuc, Boris Gangal, Mihai Ursu, Semion Şoihet şi Emanuil Brehuneţ. „Nu ţin minte să se fi discutat în cadrul vreunei şedinţe problema referitor la demolarea edificiului istoric de pe Vlaicu Pârcălab 71. Nu am votat niciodată pentru acest lucru”, a declarat Boris Gangal. Acelaşi lucru îl susţine şi Nistor Grozavu, actualul viceprimar al capitalei.

Ion Ştefăneţ, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, a solicitat PG şi Comisiei parlamentare cultură, educaţie şi mass-media să verifice autenticitatea acestuia. „Majoritatea membrilor Consiliului de experţi nu şi-au dat acordul pentru demolarea edificiului. Apare întrebarea cum şi cine a emis acest document”, a spus Ştefăneţ.

Demolare autorizată de Grozavu şi Modârcă

Deşi Nistor Grozavu spune că nu ştie nimic despre existenţa procesului-verbal al Consiliului de experţi, Vladimir Modârcă, arhitectul-şef al Capitalei, a declarat că în 2008 conducerea primăriei a autorizat demolarea anexei de pe str. Mitropolitul Varlaam 77 (anexă la monumentul istoric de pe str. Vlaicu Pârcălab 71) şi a emis certificatul de urbanism, inclusiv cu iscălitura lui Nistor Grozavu, anume în baza acestui document. Ulterior, când au fost sesizaţi că se demolează monumentul de arhitectură, au înaintat demersuri prin care au interzis acest lucru. Între Direcţia arhitectură şi proprietarul imobilului „Leopress” SRL a început un litigiu anevoios. Până la urmă, CSJ a luat o decizie în favoarea proprietarului şi acesta din urmă a recurs la demolare. Chiar dacă autorităţile Primăriei susţin că nu poartă nicio vină, certificatul de urbanism din 2 iulie 2008, cu semnătura viceprimarului Nistor Grozavu şi a arhitectului-şef al capitalei, Vladimir Modârcă, prevede „construirea unui business centru cu parcare auto subterană, din contul demolării imobilului existent cu păstrarea şi reconstruirea peretelui faţadei din str. Vlaicu Pârcălab”.

CSJ a motivat că deşi, ulterior, Primăria mun. Chişinău a revenit la decizia adoptată şi a anulat actele respective, a invocat în acest sens un motiv formal, şi anume „imposibilitatea identificării monumentului de arhitectură”, deşi potrivit actelor eliberate acesta era identificat.

Se îndoieşte de valoarea monumentului

Totodată, în cadrul dezbaterii care au avut loc marţi la Primărie, cu participarea tuturor părţilor implicate, arhitectul-şef al capitalei Vladimir Modârcă a lăsat să se înţeleagă că monumentul de pe Vlaicu Pârcălab 71 nu-i chiar monument. Acesta a ţinut să-i informeze pe cei prezenţi că, în 1947, în timpul bombardamentelor, clădirea a fost distrusă şi doar peretele faţadei acesteia a rămas integru. „Vă daţi seama ce fel de monument este dacă din el a rămas numai un perete?! Un monument este autentic în totalitatea sa, nu când din el rămân atâţia sau atâţia metri”, a lăsat să se înţeleagă Modârcă.

Reprezentantul „Leopress” SRL, Alexandru Bilinkis, e de aceeaşi părere. Acesta a explicat în limba rusă jurnaliştilor şi reprezentanţilor societăţii civile că „Leopress” nu poate fi atacată în judecată: „Avem toate documentele care ne-au permis demolarea. Aproape tot edificiul a fost distrus în cel de-al Doilea Război Mondial şi reconstruit, adică nu e originalul clădirii. Doar faţada e monument de arhitectură şi noi am păstrat această faţadă”, a spus el.

„Numai emoţii”

Bilinkis a mai spus că edificiul-monument ocupă doar 200 m. p., şi acesta are un spaţiu aferent de 900 de m. „Avem decizia Ministerului Culturii şi aprobarea demolării din partea Primăriei pentru construcţia unui business centru. Aşa încât tot scandalul în jurul acestei demolări nu e decât emoţii de presă”, a spus acesta.

Directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, Ion Ștefăniță, a remarcat în cadrul ședinței că monumentul de pe str. Vlaicu Pârcălab a fost introdus în Registrul monumentelor prin decizia Parlamentului, iar decizia de demolare sau scoatere a acestuia din registru nu putea fi luată decât de Legislativ.

Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, şi mass-media, a declarat că Comisia va veni cu un proiect de modificare a Legii privind ocrotirea monumentelor de stat, prin care va propune sancţiuni mai dure faţă de cei care încalcă această lege. „Desigur, sunt foarte multe fapte dubioase care trebuie investigate de Procuratura Generală în acest caz”, a mai spus el.

„Chiar dacă autorităţile Primăriei susţin că nu poartă nicio vină, certificatul de urbanism din 2 iulie 2008, cu semnătura viceprimarului Nistor Grozavu şi a arhitectului-şef al Capitalei, Vladimir Modârcă,  prevede „construirea unui business centru cu parcare auto subterană, din contul demolării imobilului existent, cu păstrarea şi reconstruirea peretelui faţadei din str. Vlaicu Pârcălab”.

Svetlana Corobceanu

The following two tabs change content below.