Ocupaţi din nou

Manifestaţii şi contramanifestaţii de 9 mai, în Piaţa Marii Adunări Naţionale

Sute de tinerii s-au huiduit şi înjurat de Ziua Europei de-a lungul unui gard de sârmă instaurat de forţele de ordine în centrul capitalei pentru a asigura paza în timpul concertului organizat de Ambasada Federaţiei Ruse cu ocazia „Zilei Biruinţei”. În afara gardului de sârmă au protestat tinerii unionişti care au scandat: „Armata rusă, afară!”, „Rogozin, călău de război – Nistru ’92!”. De cealaltă parte, naţionaliştii ruşi, veniţi să sărbătorească „Ziua Biruinţei”, i-au numit „fascişti” şi cu alte cuvinte injurioase. Gardul de sârmă era dublat de un gard viu de poliţişti. „Aşa zile am ajuns. Tricolorul e după gard, steagul Rusiei în Piaţa Marii Adunări Naţionale”, au comentat pe internet mai mulţi tineri dezamăgiţi.

Circa 200 de tineri unionişti s-au întrunit în prima jumătate a zilei la monumentul lui Ştefan cel Mare, unde au scandat lozinci anti-Rogozin şi anti-Putin, au cerut evacuarea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și ca 9 mai să fie instituită zi de doliu, în vederea comemorării tuturor victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și a victimelor ocupației sovietice din Basarabia. În momentul când trebuia să înceapă concertul, aceştia s-au deplasat de-a lungul gardului de sârmă scandând lozinci antiruseşti. „Azi sărbătoresc Ziua Europei şi am venit să-i susţin pe cei care consideră ziua de 9 mai zi de doliu. Pe bunicul meu ruşii l-au luat forţat din casă. L-au dus pe front în nordul Rusiei. A lăsat familia într-o sărăcie lucie. Pentru noi nu-i sărbătoare, ci zi de doliu”, ne spune Raisa Pădurean, director adjunct al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol.

Protestatari revoltaţi

Ana Vâlcu (foto), o pensionară din or. Chişinău, care i-a urmat pe tinerii unionişti în acţiunea de protest de-a lungul gardului până în preajma magazinului „Gemenii”, spune că a venit să marcheze Ziua Europei şi o doare sufletul că piaţa este ocupată de drapele sovietice. „Tatăl meu a ajuns până la Berlin, unde a stat nouă luni în spital, şi s-a întors acasă. Dar cei care zic că ne-au eliberat n-au plecat. Ne-au deznaţionalizat, ne-au impus obiceiurile şi limba lor. Eu fiind studentă la Universitatea de Medicină timp de şapte ani am fost nevoită să învăţ în limba rusă şi apoi 37 de ani am scris şi am vorbit în limba rusă. L-au scos pe Dumnezeu din suflete şi din biserici, ne-au impus armata de ocupaţie care şi până în prezent stă în stânga Nistrului. Cum îndrăznesc ei să-şi spună eliberatori?!”, se revoltă femeia care a venit la acţiunea de protest purtând năframă neagră şi panglică de doliu la piept. Cât despre politicieni, „toţi sunt nişte laşi”, spune ea, „luptă pentru partidul lor, pentru buzunarele lor şi pentru rudele lor apropiate”. „Vecinii mă întreabă, de ce lupţi, tanti Ana, din moment ce copiii îţi sunt în străinătate? Dar oare ei n-au copii, lumea nu are copii? Ei trebuie să aibă un viitor”, spune doctoriţa pensionară. Vorbele ei sunt înghiţite de zgomotul vuvuzelelor, de scandările unioniştilor şi injuriile manifestanţilor ruşi.

„În trecut, ne scoteau cu de-a sila la paradă”

„Atâţia ani ne-au pus cu sila să participam la marşurile şi parada lor. Altfel ne tăiau din salariu. După care se făceau beţii prin curţi. Poate cineva e nostalgic după acea perioadă, eu însă nu. Îi susţin pe aceşti tineri, dar sunt foarte puţini. Unde-i domnul Ghimpu, doamna Pavlicenco, domnul Hadârcă? Trebuia să sărbătorim Ziua Europei. Au permis ca drapelele ruseşti să ocupe Piaţa Marii Adunări Naţionale, iar noi am fost şi continuăm să fim marginalizaţi. Eu am venit în semn de solidaritate cu aceşti tineri, pentru a marca o zi de doliu”, afirmă o altă chişinăueancă, Felicia Gazea. „Dacă astăzi este zi de sărbătoare, nu e pentru noi, nu e pentru Republica Moldova, care a avut doar de suferit în urma celui de-Al Doilea Război Mondial și în urma ocupației sovietice din Basarabia, care a adus foamete, deportări și oroare”, a declarat Nicu Gusan, membrul Platformei Civice Acțiunea 2012.

Dincolo de gardul de sârmă, ruşii au împărţit mii de panglici Sf. Gheorghe. În mulţimea venită să asiste la concertul dedicat „Zilei Biruinţei” cu participarea vedetelor ruse Lev Leschenko şi Iosif Kobzon, puteau fi văzuţi „Patrioţii Moldovei” în frunte cu Mihai Garbuz, şi reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor în frunte cu Vladimir Voronin.

Rogozin, solul sfidător al Kremlinului

Vicepremierul rus, responsabil de regiunea transnistreană, Dmitri Rogozin, a sărbătorit „Ziua Biruinţei” întâi la Tiraspol, alături de liderul separatist Evgheni Şevciuk. „Criza politică pe care o urmărim acum în Republica Moldova vorbeşte despre faptul că goana după Bruxelles nu a dat roadele scontate. Europa stabileşte condiţii dure, tranşante, un patriot adevărat nu ar fi de acord cu ele. Mai devreme ori mai târziu, apropierea dintre ţările noastre se va produce, deoarece ne leagă o istorie şi noi trebuie să fim împreună”, a declarat Rogozin la întâlnirea cu veteranii de la Tiraspol. La Chişinău, acesta a ajuns în a doua jumătate a zilei. A urcat în scenă şi i-a felicitat pe cei prezenţi de „Ziua Biruinţei”. „De azi înainte, Moldova să sărbătorească aşa această zi importantă care leagă Republica Moldova de Federaţia Rusă şi de întreaga Uniune Sovietică. Felicitări cu ocazia Zilei Biruinţei”, le-a urat celor prezenţi oficialul rus.

Chirtoacă se justifică

Edilul capitalei Dorin Chirtoacă s-a justificat la finele săptămânii trecute că nu cunoştea intenţia Ambasadei Rusiei de a marca „Ziua Biruinţei” din moment ce iniţial o bancă comercială a solicitat piaţa în scopul organizării concertului. „Ambasada Rusiei trebuia să-şi anunţe deschis intenţiile. Iniţial, am primit o înştiinţare din partea Unibank, la care mai apoi s-a alăturat Ambasada Rusiei. Nu cred că era cazul ca Ambasada să se ascundă în spatele unei bănci. Dar, începând cu anul viitor, noi vom organiza manifestări în PMAN, iar cei care vor să marcheze „Ziua Victoriei” să o facă la Memorial, așa cum s-a făcut timp de mai mulţi ani. Piaţa va fi deja rezervată, motiv pentru care nu o vor mai putea rezerva”, a declarat Chirtoacă.

Svetlana COROBCEANU

 

 

 

The following two tabs change content below.