De la fotbal la fizică aplicată // OAMENI BUNI

Munca unui cercetător este recunoscută prin rezultatele investigaţiilor sale

Deşi încă nu are 30 de ani împliniţi, este doctor în ştiinţe fizico-matematice, are mai multe lucrări publicate în reviste ştiinţifice internaţionale, cum ar fi „Optical materials”, „Phisisca B”, „Journal of Luminiscence”. Mai nou, a luat premiul Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) în domeniul ştiinţei şi tehnicii. La un anumit moment, se gândea să aleagă cariera de fotbalist, dar magia fizicii l-a atras mai tare.

Sergiu Anghel, cercetător la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), a fost cunoscut de opinia publică acum o săptămână, când a luat premiul în domeniul ştiinţei şi tehnicii acordat de MTS. „Am aflat întâmplător de acest concurs, nu credeam că voi fi selectat, deoarece am participat doar cu şase lucrări publicate”, a declarat pentru JURNAL Sergiu Anghel.

„Premiul se oferă pentru munca din ultimii doi ani. Sincer, nu mă aşteptam că voi câştiga, mi se părea că şase lucrări este prea puţin”, spune acesta.

Concurs vizibil

În acelaşi timp, crede că MTS ar trebui să facă acest concurs mai cunoscut, ca să fie mai mare concurenţa. „Dacă vrei să participi, găseşti dosarul pe site-ul ministerului. Ca să găseşti informaţia, ai nevoie de foarte multă răbdare. Este, până la urmă, un proiect foarte prestigios. Să primeşti aceste aprecieri până la 30 de ani este destul de motivant pentru noi. Nici partea financiară nu este neglijabilă”, susţine Anghel.

Cele 12 mii de lei pe care le-a primit le va investi în fiica lui de cinci ani şi zece luni. „E mereu în căutare şi are mereu întrebări. De aceea, ne străduim să-i acordăm tot de ce are nevoie”, spune zâmbind tânărul.

La un anumit moment, se gândea să devină fotbalist de performanţă. „Sunt de la Ciocâlteni, Orhei. La un anumit moment, s-a pus problema alegerii unui liceu, aveam de ales între Chişinău şi Râşcani. O prietenă de-a mea a absolvit liceul din raionul din nordul republicii. Am plecat la Râşcani, unde am făcut fotbal, jucând în Divizia A juniori, regiunea Bălţi. Aş putea spune că între fotbal şi fizică există o anumită tangenţă – dimensiunea mecanică”, susţine Sergiu.

Fotbal vs fizică

Dragostea pentru fizică i-a cultivat-o profesorul său de liceu. „Din clasa a X-a, profesorul ne-a întrebat dacă ne interesează de ce se produc fenomenele din jurul nostru. În momentul în care conştientizezi şi încerci să găseşti răspunsul la aceste întrebări, începe să-ţi placă fizica”, afirmă Anghel.

După absolvirea Facultăţii de Fizică a Universităţii de Stat din Moldova, a urmat masterul la aceeaşi facultate. A vrut să facă doctoratul tot acolo, însă nu a reuşit. „Dar nu-mi pare rău, am făcut doctoratul la AŞM. Jumătate de program îl realizam la Chişinău, iar cealaltă jumătate la Lyon. Am luat doctoratul în ştiinţe fizico-matematice, recunoscut atât în Republica Moldova, cât şi în Franţa”, spune mândru tânărul.

Confundat cu profesor

În acelaşi timp, îi este greu să vorbească cu oamenii dragi despre ce se ocupă. „De cele mai dese ori, atunci când mă prezint, toţi asociază munca mea cu cea de profesor de fizică. Nu neg că are o anumită legătură, mai ales că am şi lucrat timp de doi ani, dar este mult mai mult”, spune Anghel, cercetător al Institutului de Fizică Aplicată al AŞM.

Studiile sale au fost apreciate şi publicate în reviste internaţionale de specialitate, precum „Optical materials”, „Phisisca B”, „Journal of Luminiscence”. „Aceste publicaţii se editează pe lângă universităţi. Redacţia primeşte materialele, iar recenziile sunt realizate de experţi independenţi din diferite ţări, care nu sunt angajaţi ai revistelor. Astfel, se păstrează transparenţa deciziilor”, explică tânărul.

Recenzii negative

„Am avut şi recenzii negative, însă nu la rezultatul obţinut. Am fost nevoiţi să facem unele modificări, la final, i-am mulţumit persoanei care ne-a elaborat recenzia. Până la urmă, munca unui cercetător este recunoscută anume prin publicaţii”, susţine Anghel.

Atunci când este rugat să explice studiile la care lucrează la nivelul persoanelor pentru care fizica este un obiect de studiu în şcoală, râde: „Complicat… dar să încercăm. Laserele oferă soluţii viabile pentru aplicări în domenii ca tehnologiile informaţionale (prelucrarea, transmiterea, stocarea sau afişarea informaţiei), medicină, tehnologiile de producere sau prelucrare a materialelor. Tendinţa generală este de a obține materiale cât mai ieftine şi mai eficiente pentru lasere. Lucrăm la cercetarea materialelor pentru lasere. Elementul de bază al laserului este cristalul, care emite raza laser.

Ne-am ocupat de cercetarea unor grupuri de cristale pentru lasere, atât monocristale, cât și în bază de ceramică. Ca să creşti un monocristal este greu, ia mult timp, este foarte costisitor și, în plus, acesta trebuie să fie perfect. Totodată, s-a lucrat mult la obținerea elementelor în bază de ceramică. Avantajul acestora față de monocristale este costul de producție foarte scăzut și posibilitatea de a obține mostre de mari dimensiuni și o foarte bună calitate. Dar apar probleme din altă parte, pe care încercăm să le rezolvăm”, afirmă acesta.

„N-aş pleca”

Tânărul spune că i-ar fi greu să se despartă de ţara în care s-a născut. „Din punct de vedere profesional, cred că aş pleca să muncesc în altă parte, la un laborator care îţi oferă posibilitatea de a lucra în condiţii mai bune. Nu are importanţă ţara”, spune Anghel. Cercetătorul afirmă că în Republica Moldova se străduie să facă faţă condiţiilor care există. „Noi lucrăm cu echipamentul pe care îl avem, ne străduim să facem faţă. Însă aş vrea să fie mai performant. Ca să vă faceţi o idee, un aparat cu laser, la producător costă 30 de mii de euro, însă în RM, 46 mii de euro. Aceasta este doar o mică parte”, explică tânărul.

Şi-ar dori pe viitor ca munca pe care o face să fie recunoscută. „Cu cât sunt mai prestigioase studiile pe care le elaborăm, cu atât mai recunoscut suntem la nivel internaţional. Dar pentru aceasta trebuie să muncim foarte mult”, opinează Anghel.

Marina LIŢA

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)