De ce vreau să fiu consilier municipal?

Dezbateri electorale dintre candidaţii la funcţia de consilieri municipali: Vitalia Pavlicenco (V.P.) Partidul Naţional Liberal (PNL); Ghenadie Ivascenco (G.I.), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM); Radu Buşilă (R.B.), consilier din partea Partidului Creştin Democrat din Moldova (PPCD); Alexandru Cuznetov (A.C.), Blocul lectoral „Forţa a treia” (F.T.).

JURNAL: Prezentaţi-vă platforma electorală.

V.P.: PNL optează contra protecţionismului în sfera municipală, a evaziunii fiscale şi a autorizaţiilor ilegale. Pledăm pentru reforme instituţionale şi autonomie financiară, pentru transparenţă în împărţirea resurselor financiare, a proiectelor şi a programelor, pentru achiziţii publice legale şi transparente, pentru transport gratuit studenţilor şi pensionarilor, pentru parteneriat public-privat, sprijinirea businessului mic şi mediu, accesul femeilor la putere. Pentru o capitală românească şi europeană, care oferă limbii române statut de limbă de stat în spaţiul public.

 

G.I.: Obiectivele noastre strategice sunt reorganizarea primăriei, deoarece considerăm că astăzi este mai degrabă un urmaş al Gorspolcomului. Vom porni relansarea economică prin pornirea motoarelor economico-industriale din Chişinău. Considerăm că situaţia actuală, când unul din trei chişinăueni nu au un loc de muncă, este gravă şi nu depinde doar de situaţia din RM. Vom moderniza infrastructura prin parteneriat cu mediul privat.

 

R.B.: Ne propunem să organizăm un concurs pentru ocuparea funcţiilor publice din municipiul Chişinău, la care pot participa şi funcţionarii municipali, dar prioritate vor avea oamenii noi, tineri, competenţi, care au abilităţi administrative. Avem nevoie de un program de acţiuni care va fi elaborat în parteneriat comun cu mediul privat. Vom crea un consiliu consultativ de control, constituit din cetăţeni, care va identifica funcţionarii publici corupţi.

 

Ambuteiajele şi parcările ilegale sunt unele din cele mai stringente probleme în Chişinău. Obiectivul principal pe care şi-l propune PPCD este staţionarea legală a automobilelor în Chişinăul vechi. Municipalitatea îşi va lua angajamentul să găsească alte locuri de parcare.

 

JURNAL: Ce  veţi face ca în Chişinău să fie un număr suficient de instituţii preşcolare?

 

V.P.: Trebuie de încurajat apariţia grădiniţelor şi şcolilor private. Un lucru bun în RM este că cetăţenii investesc în copiii lor şi fac tot posibilul ca să dea o educaţie adecvată. Cred că dacă ar fi o concurenţă în sectorul privat, taxele ar scădea.

G.I.: Necesarul de locuri în grădiniţe nu este constant şi depinde de numărul copiilor. În anii ’90, aceasta a fost mică. Mai departe presiunea socială asupra numărului de copii în grădiniţe va expira în cinci–şapte ani. E anormal să construim grădiniţe ca să rămână goale. Un răspuns simplu este mansardarea grădiniţelor actuale. Pe termen lung, metrul pătrat per copil se va mări, ceea ce ne va permite să ne apropiem mai mult de standardele europene.

 

R.B.: Până acum nu am avut un indice constant al numărului de copii înscrişi în instituţiile preşcolare. Ne propunem să creăm o direcţie care va monitoriza acest domeniu, astfel vom cunoaşte de câte grupe va fi nevoie pe termen scurt, mediu şi lung.

 

A.C.: În anii ’90, mai multe grădiniţe au fost reorganizate. De aici şi numărul mic de locuri în instituţiile preşcolare. Ne propunem să mai ridicăm un etaj la cele existente pentru a mări numărul copiilor înscrişi. Trebuie să identificăm şi grădiniţele care pot fi întoarse.

 

JURNAL: Asociaţiile părinteşti acţionează în mare parte ilegal. Cum le aducem în cadrul legal?

V.P.: Nu există o distribuire corectă a banilor, iar din cauza corupţiei, bugetul este sărăcit şi se caută alte căi de a aduce bani în bugetul grădiniţelor prin estorcarea părinţilor. Dar nu asociaţiile deturnează banul public. Din contra, acestea trebuie să fie înregistrate oficial, să existe un control fiscal.

 

G.I.: Problema este că asociaţiile părinteşti sunt cvasilegale şi ies de sub monitorizarea autorităţilor, sarcina cărora este să le aducă pe un câmp legal şi să le reglementeze în aşa fel încât fiecare leu acordat de părinţi să contribuie direct la sporirea calităţii.

 

R.B.: E necesar de evaluat aceste asociaţii. În al doilea rând, trebuie alocate surse financiare pentru susţinerea necesităţilor în cadrul grădiniţelor şi monitorizarea acestora ca să fie utilizate doar în scopul necesar.

 

A.C.: Suntem împotriva acestor colectări ilegale, pe care statul nu încearcă să le verifice. Aceste asociaţii ar trebui să fie înregistrate ori la primărie, ori la Ministerul Justiţiei. Vom propune ca o parte din grădiniţe să fie trecute la nivelul cu plată, nu private, dar cu plată.

 

JURNAL: Angajarea în câmpul muncii, cum veţi rezolva discrepanţa dintre cerere şi ofertă?

 

R.B.: Vom oferi posibilităţi familiilor tinere, cu spirit de întreprinzător să închirieze spaţiile aflate la balanţa primăriei, în vederea creării afacerilor. O altă posibilitate sunt programele transfrontaliere. În 2009 a fost lansat programul operaţional UE – România – RM, care are la bază o colaborare privind un potenţial parteneriat.

 

V.P.: Suntem adevăraţi liberali şi nu avem în program crearea locurilor de muncă pentru că programul nostru înseamnă apariţia locurilor de muncă. Noi vorbim aici despre transmiterea întreprinderilor municipale în mâini private, atragerea de investiţii, cooperarea cu donatorii străini, care ar investi bani în programele de dezvoltare. Vom încuraja persoanele să ia credit pentru o afacere.

 

A.C.: Cei care vin la putere şi spun că vor rezolva problema cu angajarea nu ştiu situaţia reală. În condiţiile crizei mondiale şi crizei locale, care durează din 1991, şi fără programe de lungă durată la nivel local sau central, nu văd cum pot realiza acest deziderat. În anii ’90 au fost organizate Zone Economice Libere, care s-au dezvoltat datorită înlesnirilor la plata impozitelor suplimentare. Ulterior, acestea s-au eschivat de la plata fiscalităţilor. Ne propunem relansarea acestei Zone a Chişinăului, pe care o vom monitoriza.

 

G.I.: Locurile de muncă pot fi oferite prin intermediul businessului mic sau al investitorilor străini. Aproximativ 5%, adică 20–25 mii de chişinăueni, pot să-şi deschidă propria afacere. Investitorii străini solicită terenuri cu reţele de canalizare trase, greenfeald-uri. Considerăm că se pot crea aceste greenfeald-uri din rezerva primăriei. Contra unor preţuri simbolice de arendă, cu condiţia de a crea locuri de muncă, putem atrage minimum15 investitori.

 

JURNAL: Asigurarea cu locuinţe sociale. Ce soluţii propuneţi pentru programul „Prima casă”?

 

V.P.: Proiectul „Prima casa” este unul ratat. Locuinţele vor fi rezultatul pozitiv al reformelor demarate, iar PNL-ul vine cu reforma instituţională în municipiu, lichidarea corupţiei, evaziunii fiscale. Atunci vor apărea bani şi investiţii, pentru oameni nu va fi o problemă să construiască locuinţe.

 

G.I.: Construcţia de locuinţe este un business în care sunt implicate firmele de construcţie, intermediarii şi sistemul bancar. Considerăm că prin fondul de garanţie am putea scoate necesitatea primei rate. Astfel, metrul pătrat poate costa 500 de euro, o garsonieră de 30–35 metri pătrati va ajunge la 15–16 mii de euro. În condiţiile unei creditări fără prima rată şi subvenţionarea ratei dobânzii la jumătate, rata lunară va fi maximum 100 de euro.

 

A.C.: Preţurile pentru apartamente sunt estimate ca în Germania, Italia, unde au deja o modalitate de formare a preţurilor. Trebuie de stabilit ce înseamnă apartamente sociale. Ceea ce propune primăria este un îndemn a tinerilor la robie financiară. Dacă ar fi fost social, nu mai trebuia să întorci aceşti bani. În Europa, persoanele dezavantajate locuiesc în casele sociale şi achită lunar chiria.

 

R.B.: „Prima casă” este un proiect de PR. În preţul de ipotecă, gestionat de companiile de construcţie, intră şi preţul achiziţionării terenului. Ne propunem să identificăm loturi pe care să le alocăm, ca o contribuţie a primăriei, la derularea programului de locuinţe sociale. Prin aceasta vor fi diminuate preţurile la apartamente cu cel puţin 10–12 %.

 

JURNAL: De ce să voteze cititorii JURNALULUI de Chişinău pentru partidul sau formaţiunea dumneavoastră?

A.C.: Suntem reprezentanţii Blocului electoral „Forţa a treia”, forţa întâi a fost Partidul Comuniştilor, cea de-a doua – actuala Alianţă. Nu vrem să spunem ce s-a făcut şi ce nu. Vrem să atragem atenţia chişinăuenilor că în 20 de ani avem diminuări în toate domeniile, încercări de a face ceva, reduse la vorbe. Noi vrem să facem regulă. Când vom considera că nu e de competenţa noastră, că nu putem face, vom pleca de pe arena politică.

V.P.: Vreau să mă adresez alegătorilor noştri să aibă încredere în PNL pentru că luptăm atât împotriva comuniştilor, cât şi a demnitarilor corupţi din tabăra liberal-democrată. Venim cu oameni oneşti şi curaţi. Vom intra în Consiliul Municipal Chişinău şi vom popi pe mulţi, care se ocupă cu protecţionismul şi corupţia. Vă invit să votaţi săgeata, votaţi oamenii de bun-simţ.

 

R.B.: Vom asigura o abordare serioasă în rezolvarea problemelor municipiului Chişinău. Vom aduce oameni noi care vor schimba această pleadă a angajaţilor municipali. Cred că avem nevoie de oameni competenţi, corecţi, responsabili.

 

G.I.: Aş vrea să îndemn alegătorii să conştientizeze că pe 5 iunie sunt alegeri locale. Actualmente, în RM, simbolul pragmatismului şi a profesionalismului o reprezintă echipa condusă de Vlad Filat. Scopul nostru este să fim majoritari în Consiliul Municipal Chişinau pentru a face din Chişinău un oraş european.

Moderator: Marina LIŢA

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)