De ce sunt şomerii obligaţi să se asigure?

MEDICINĂ // Obligativitatea poliţelor de asigurare nu trebuie să vizeze şi persoanele care nu au un loc de muncă şi au un venit sub nivelul minim de existenţă

Continuă procesul de judecată împotriva persoanelor din raionul Dubăsari, cărora Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) le solicită achitarea poliţelor de asigurare pentru ultimii trei ani. Majoritatea persoanelor citate în instanţă sunt şomeri, dar deţin cote de teren, din care cauză se încadrează în categoria de persoane care ar fi trebuit să se asigure în mod individual, susţin reprezentanţii Companiei. Oamenii motivează că nu au ştiut că trebuie să se asigure în mod obligatoriu, Compania desemnând un reprezentant pentru raionul Dubăsari abia începând cu anul 2009, dar şi acela cu sediul în s. Varniţa, municipiul Bender, la mai multe zeci de kilometri distanţă de localitatea în cauză.

Totodată ţăranii sunt revoltaţi că instituţia le solicită banii pentru poliţele de asigurare pentru ultimii trei ani, deşi nu s-au folosit de servicii medicale gratuite în acest răstimp. Unii, care au avut probleme de sănătate, deţin facturi, reţete care confirmă că au achitat integral serviciile medicale. Datoria unei persoane acţionată în judecată depăşeşte suma de circa 8000 de lei. Mai nou, în unele familii, sunt acţionaţi în judecată ambii soţi, datoria cărora se ridică la peste 16 mii de lei. Oamenii s-au adresat la Guvern, la Ministerul Sănătăţii, CNAM, dar fără rezultate.

Şi gastarbeiterii trebuie să cumpere poliţe

Constantin Andreev şi soţia acestuia s-au întors la finele anului trecut de la muncă de peste hotare. La baştină au aflat cu stupoare că au o datorie faţă de companie în valoare de 19 650 de lei. “Am muncit din greu în aceşti ani. Din puţinul câştig nu ne-am permis să ne adresăm acolo la medici, iar aici aflăm că trebuie să dăm bani, pentru servicii pe care nici măcar nu aveam cum să le folosim! Este absurd ceea ce se întâmplă”, opinează el. Ieri, instanţa de judecată s-a pronunţat pe marginea acestui caz. Soţii Andreev urmează să achite câte 2478 de lei, doar poliţa de asigurare şi penalităţile pentru anul 2010. “Nu vom contesta decizia. Ieri, i-am spus în faţă reprezentantului companiei, Ştefan Cimbir, că achit aceşti bani, dar până la urmă tot nu mi-i clar de ce trebuie s-o fac din moment ce sunt şomer, nu am nici măcar cotă de pământ şi sunt nevoit să plec departe de casă ca să-mi asigur un câştig?!”, ne mai spune el.

O abordare mai umană

Dumitru Radu, directorul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină din Ungheni, filială care deserveşte raioanele Ungheni, Călăraşi, Nisporeni, ne informează că doar anul trecut în această regiune au fost trase la răspundere 106 persoane care n-au achitat poliţa de asigurare pe perioada de un an. “Nu avem cazuri de tragere la răspundere a persoanelor că n-ar fi achitat poliţe pentru mai mulţi ani odată. Înainte de 2007, dacă persoana dorea să cumpere poliţă de asigurare, trebuia, conform legii, să prezinte confirmare că în anii precedenţi a avut poliţă de asigurare. În cazul în care nu putea prezenta această confirmare, era trasă la răspundere. În 2007, a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 49 care interzice să mai solicităm astfel de confirmări. Respectiv, dacă până atunci persoana putea fi trasă la răspundere pentru a achita poliţa pentru mai mulţi ani, după emiterea acestei decizii, acest lucru nu este posibil”, ne-a spus Dumitru Radu, specificând însă că, asigurarea în medicină fiind obligatorie, fiecare poate interpreta legea după cum îi convine.

Anterior, solicitat să se propunţe pe marginea acestor cazuri, Mircea Buga, preşedintele CNAM, a declarat pentru JURNAL că, începând cu 2004, fiecare persoană este obligată prin lege să achite primele de asigurare, fie în formă procentuală din salarii, fie în mod individual, şi că instanţa este cea care este obligată să ţină cont de circumstanţele atenuante, cum ar fi situaţia grea din familie sau lipsa locurilor de muncă. Buga a mai specificat că legislaţia în vigoare permite solicitarea datoriilor pe un termen de trei ani.

Ştefan Urâtu, preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, este de părere că Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nu este o invenţie a AIE 1 sau AIE 2. “Totuşi nu pot să înţeleg de ce în perioada când au fost comuniştii la putere nu s-a întâmplat aşa ceva. Nu este corect când CNAM tace timp de trei ani şi apoi  înaintează astfel de pretenţii. Un om care trăieşte la limita existenţei nu are posibilităţi de a achita astfel de sume, la care se mai adaugă şi cheltuielile de judecată. A existat o propunere la nivelul conducerii de stat ca această lege să fie modificată. Obligativitatea poliţelor de asigurare nu trebuie să se răsfrângă asupra persoanelor care nu au un loc de muncă şi au un venit sub nivelul minim de existenţă”, a spus acesta.

Svetlana Corobceanu