De ce sunt nervoşi elevii moldoveni?

Părinţii se plâng că elevii sunt suprasolicitaţi la pregătirea temelor pentru acasă, în timp ce profesorii afirmă că îndeplinesc cerinţele curriculum-ului

Copiii sunt prea solicitaţi la pregătirea temelor pentru acasă, reclamă tot mai mulţi părinţi, fiind de părerea că vom avea o generaţie cu dereglări ale sistemului nervos. În timp ce profesorii sunt de acord şi spun că nu fac decât să îndeplinească cerinţele curriculum-ului şcolar, Ministerul Educaţiei (ME)afirmă contrariul, accentuând că Curriculum-ul modernizat în anul 2010 este bine structurat, de suprasolicitarea elevilor fiind în mare parte de vină dascălii.

Victoria POPA

Băiatul meu este în clasa a VI-a la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din capitală. Liceul şi cadrele didactice sunt bune, dar la unele obiecte este foarte mult de învăţat. Sunt zile când timp de şase ore în şir îşi face temele, oboseşte, la multe sarcini nu înţelege condiţia. Are nevoie şi de ajutorul meu. La limba română are două caiete cu teste, unul pentru exerciţii, plus manualul”, ne spune indignată o mamă. Potrivit Alexandrei M., copiii de azi nu au copilărie şi volumul mare de informaţie nu-i ajută, ci invers, le complică procesul de dezvoltare.

Fiica mea învaţă în clasa a V-a la Liceul Teoretic „Gh. Asachi” din Chişinău, într-o clasă cu profil francofon. Are succese, dar în unele zile o văd istovită şi în acele zile îmi cere mereu ajutorul, chiar şi la discipline cum e muzica. La acest obiect evaluările nu sunt la nivelul capacităţilor, cunoştinţelor copiilor de 11 ani”, mărturiseşte Victoria B.

Reformă prin micşorarea numărului de ore

Referindu-se la curriculum-ul şcolar, profesorul de istorie, Taisia Arsenii, de la Liceul Teoretic „Ion Creangă”, afirmă că „reforma învăţământului bate pasul pe loc, pentru că de fapt anume la capitolul acesta s-a făcut prea puţin. Volumul de materie a rămas acelaşi, iar numărul de ore s-a micşorat. Este prea multă informaţie şi copiii o asimilează greu din manuale greoaie”.

Taisia Arsenii activează în domeniu de 35 de ani şi susţine ideea că ministerul trebuie să acţioneze şi în privinţa stabilirii exacte a examenelor în ciclul gimnazial. „La fiecare doi-trei ani, se schimbă disciplinele de studii. La acest capitol se experimentează – s-au susţinut examene la geografie, fizică, biologie, acum, al doilea an la rând, este examen la istorie”, explică profesorul.

Manualele nu corespund curriculum-ului modernizat

Profesoara afirmă că desfăşoară activitatea didactică în conformitate cu curriculum-ul şcolar, dar, pentru a le uşura elevilor procesul de învăţare, se lucrează cât mai mult la lecţie şi mai puţin acasă. „Fiecare copil are şi activităţi extraşcolare, legate de viitorul lui. Copiii mai trebuie să aibă şi copilărie”. Referindu-se la manualele pentru liceu, istoricul spune franc că sunt foarte dificile, greoaie. „În primul rând, ele nu corespund problemelor fundamentale pe care le studiem în ciclul liceal. La ora actuală, nu avem manuale scrise în concordanţă cu curriculum-ul modernizat. Lucrăm cu manualele tipărite în anul 2002”.

Mariana Pârţac, profesoară de limba română la Liceul Teoretic „Gh. Asachi”, Chişinău, spune că cei trei copii-şcolari ai săi reuşesc la ore. Este vorba de o programă pe care fiecare copil trebuie să o însuşească şi aceasta nu trebuie să depăşească două ore şi jumătate pentru pregătirea temelor. Desigur că aici sunt luate în consideraţie şi unele particularităţi ale copiilor. E altceva când, pentru o notă mai bună, elevilor li se cer informaţii suplimentare. Atunci ei sunt nevoiţi să caute surse pe Internet, pregătirea temelor durând şi mai mult. Profesorul crede că programa şcolară nu este foarte încărcată.

Mariana Pârţac crede că: „Copilul care nu este deprins să muncească mult pentru a obţine cunoştinţe va avea probleme când va creşte mare şi se va integra în societate, nereuşind să facă faţă lucrurilor”.

Profesoara nu neagă că a avut cazuri când elevii clasei a X-a nu şi-au făcut temele pentru acasă. „În aceste cazuri, toată ora am explicat şi am făcut împreună cu ei tema de acasă”. Ea este de părerea că cea mai mare parte a materiei şi exerciţiilor trebuie făcută în clasă. Cunosc profesori care fac invers”, a conchis ea.

Ministerul trebuie să ia atitudine”

Şi Lucia Argint, profesor de istorie, desemnată profesorul anului 2012, îi înţelege pe „părinţii care spun că copiii lor sunt prea solicitaţi la şcoală”. Cum se descurcă? „De profesor depinde mai puţin. Avem cerinţe pe care trebuie să le respectăm. Suntem verificaţi şi trebuie să realizăm programa şcolară. Există lecţii când nu ai răspunsul dorit al elevilor, după ce ai predat tema. Şi la obiectul meu este informaţie multă şi chiar pentru un matur este imposibil să ţină minte toată tema care are, de exemplu, şase subpuncte, fiecare ocupând câte două pagini. Atunci apelezi la nişte strategii profesionale moderne. Există copii eminenţi, foarte buni la toate disciplinele, dar care termină de pregătit temele pe la ora 1.00 noaptea”.

Lucia Argint crede că ne-ar salva sistemul din Occident, unde copilul, la etapa liceală, de exemplu, are posibilitatea să-şi aleagă doar obiectele de care are nevoie în viitor. Şi merge acolo unde ştie că are aptitudini. Ministerul trebuia să ia atitudine în problema în cauză şi să reevalueze curriculum-ul şcolar.

ME spune ba: „Manualele şcolare corespund exact conţinuturilor curriculare”

Solicitat de JURNAL, Valentin Crudu, şef de direcţie în cadrul Ministerului Educaţiei, spune că „ME a modernizat curriculum-ul şcolar în anul 2010 care se bazează pe dezvoltarea competenţelor la copii. În cadrul acestei activităţi a avut loc descongestionarea materialului pe fiecare disciplină şcolară. Ştiu că mai este nevoie de îmbunătăţirea curriculum-ului. Sunt mai multe cauze de suprasolicitare a elevilor: cadrul didactic nu reuşeşte întotdeauna să ţină cont de prevederile curriculum-ului şcolar pentru anumite module, teme; profesorii nu ţin cont de dozarea timpului pentru temele pentru acasă. Mulţi dintre ei consideră că copilul este un computer care trebuie să ştie totul.

Potrivit lui Valentin Crudu, ME recomandă tuturor instituţiilor de învăţământ să ţină cont de volumul zilnic al temelor pentru acasă. „Planul-cadru, aprobat de ministru, prevede, pentru toate treptele de învăţământ, de la o oră până cel mult patru ore pe zi pentru pregătirea temelor. Totul depinde de strategia cadrelor didactice aprobată de administraţia instituţiilor.

Valentin Crudu recomandă ca o mare parte din material să fie studiată la ore. Funcţionarul de la ME spune că manualele şcolare corespund integral conţinuturilor curriculare, fiind doar unul din instrumentele utilizate în procesul predării, la lecţii urmând să fie folosite şi tehnici didactice moderne.

ECHITATE

Franţa ar putea interzice temele pentru acasă

Prima ţară din lume care ar putea INTERZICE temele de acasă, ca măsură de reformare a sistemului de învăţământ, este Franţa. Ideea îi aparţine preşedintelui francez Francois Hollande. Acesta a declarat că va da o lege prin care va interzice temele de acasă, măsuri menite să reformeze sistemul educaţional francez. Holland nu crede că este corect că, în timp ce unii elevi sunt ajutaţi de părinţi cu tema de acasă, alţii, care provin din familii dezavantajate, nu au parte de acest ajutor. „Un program de educaţie este, prin definiţie, un program social. Munca ar trebui depusă la şcoală, mai degrabă decât acasă”, a spus Hollande. Menţionăm că unele şcoli din SUA au implementat măsura în cauză acum mai bine de un secol.

VOX POP

Angela B. din Chişinău:

Am absolvit liceul acum un deceniu. La prânz, eram acasă şi îmi făceam temele. Aveam timp să merg la antrenamente şi apoi să ne distrăm cu prietenii. Azi, sora şi fratele meu ajung acasă pe la ora 15.30. Deşi locuim lângă şcoală, nici masa nu o iau la timp, au atâtea teme pe acasă încât nu reuşesc să meargă la antrenamente. Aceşti copii nu au copilărie. Ministerul Educaţiei crede că-i va transforma în wunderkinzi, dar creştem generaţii de copii cu un sistem nervos dereglat.”

Ala, 27 de ani, Chişinău:

Eu am studiat în clasă francofonă, aveam câte şapte teme în fiecare zi. Mă descurcam, s-a văzut şi în timp, când am realizat o carieră.”

Maria C, 46 de ani, Chişinău:

Fiica mea e în clasa a X-a. Vine acasă la ora 18.00. Până la miezul nopţii îşi face temele. Nu se alimentează la timp şi corect. Are teme de pregătit pentru şapte lecţii, măcar să fi pus lecţiile perechi. E ceva de groază, prea complicat la 16 ani…”

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa