De ce se vrea aducerea „steagului lui Ştefan cel Mare” la Chişinău?

CONTROVERSĂ // Postică: „Eu sunt ultima persoană care ar putea fi învinuită de promovarea moldovenismului”

Aducerea „steagului lui Ştefan cel Mare” la Chişinău provoacă controverse. În timp ce organizatorii acţiunii îşi justifică demersul prin faptul că „steagul marelui domn al Ţării Moldovei” a fost expus pentru prima dată în iulie curent la Muzeul Naţional de Istorie a României, unii comentatori politici califică gestul guvernului Filat „drept unul provocator în contextul sensibilităţilor României faţă de dosarul identitar al R. Moldova”.

Ilie GULCA

Unii comentatori politici au numit iniţiativa premierului moldovean drept una provocatoare. Editorialistul ziarului „Timpul”, Constantin Tănase, de exemplu, deşi nu pune la îndoială faptul că autorii iniţiativei au fost ghidaţi de cele mai nobile porniri şi sentimente, din punct de vedere politic, califică gestul guvernului drept unul „negândit, ca să nu zic provocator, dacă ţinem cont de sensibilităţile fireşti ale României faţă de «dosarul identitar» al R. Moldova, dar şi de contextul actual al relaţiilor moldo-române marcat de încercările tot mai deschise ale guvernului Filat de a face o politică de intrare în Europa prin Ungaria, Polonia, Mozambic ş.a.m.d., adică, ocolind România”.

„Gestul guvernului, negândit şi provocator”

Şi sociologul Dan Dungaciu, în cadrul unui interviu acordat JURNALULUI, vorbind despre un „moldovenism european”, abordează aducerea „steagului lui Ştefan cel Mare” în contextul unui pragmatism în relaţiile dintre RM şi România invocat de fiecare dată de Alianţa pentru Integrare Europeană pentru a nu discuta chestiuni legate de dosarul identitar al Republicii Moldova. „Esenţa acestui pragmatism este de fapt maniera de a cere cecuri în alb, de a cere ajutor şi sprijin indiferent de ceea ce faci sau ceea ce spui… Este «pragmatic» să vrei «limba română» în Constituţie? Nu, nici vorbă… Dar e «pragmatic» să vrei steagul lui Ştefan cel Mare? Da, fireşte… Păi unde mai sunt „valorile comune” şi care mai sunt ele?”.

În acelaşi timp, viceministrul Culturii, istoricul Gheorghe Postică, combate aceste opinii, susţinând că demersul său nu se înscrie în politica guvernării comuniste de a cultiva prin figura marelui domn un moldovenism de sorginte kominternistă în Republica Moldova. Postică susţine că este vorba de un obiect de patrimoniu naţional al tuturor românilor. „În cazul dat, este vorba de un steag liturgic care se folosea în serviciile religioase în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Acest obiect de patrimoniu a fost recuperat de România în 1917 şi abia acum, după restaurare, pentru prima dată, a fost expus în iulie curent. De fapt, aducerea lui la Chişinău şi expunerea la Muzeul Naţional de Istorie este a doua expunere a acestui obiect de patrimoniu”, opinează viceministrul.

Postică: „Nu văd nimic subversiv”

La întrebarea noastră de ce nu a fost adus un obiect aparţinând  altui domn al Ţărilor Române, viceministrul şi-a argumentat demersul prin faptul că steagul apare pentru prima dată în faţa publicului în Republica Moldova. În opinia lui Postică, această acţiune se înscrie foarte frumos în contextul sărbătoririi a 20 de ani de la proclamarea independenţei. „Este o ocazie frumoasă. Nu văd nimic aici subversiv. Eu sunt autor de manuale de istorie şi cred că sunt ultima persoană care ar putea fi învinuită de promovarea moldovenismului. Uneori se banalizează lucrurile, nu trebuie să banalizăm. Cei care fac lucruri urâte şi promovează idei antinaţionale este problema lor. Ştefan cel Mare a fost recunoscut în România, în cadrul unui sondaj efectuat de TVR, personalitatea numărul 1 a românilor”.

Eugen Sava, directorul general al Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, nu a dorit să ne comunice detalii privind organizarea expoziţiei, invocând nişte ordine emise de guvern în acest sens. Sava ne-a declarat doar că o piesă de o asemenea valoare nu a mai fost expusă în Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.   

Steagul va fi adus cu un avion special

Premierul RM a cerut omologului său român, Emil Boc, aducerea „steagului lui Ştefan cel Mare” la Chişinău pentru a fi expus în Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei pentru perioada sărbătoririi a 20 de ani de la proclamarea independenţei. România va plăti pentru aducerea „steagului domnului Ştefan cel Mare” la Chişinău un avion special şi securitatea acestuia, în timp ce Guvernul Republicii Moldova va aloca 294.000 de lei. Aceşti bani sunt necesari pentru asigurarea condiţiilor de securitate a relicvei naţionale care se va afla în Republica Moldova în perioada 24 august–12 septembrie curent.

„Steagul lui Ştefan cel Mare” a fost brodat cu fir de aur pe mătase roşie, în stil bizantin, în secolul al XV-lea. Are dimensiunile de 1,24 metri x 0,95 metri şi înfăţişează imaginea iconografică a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. După realizarea sa, a fost donat de domnul Moldovei mănăstirii Zografu de la Sfântul Munte Athos. România l-a recuperat în 1917.

Solicitat să comenteze iniţiativa guvernului Filat, istoricul Virgil Pâslariuc a menţionat: „Nu calific această acţiune nicicum. Cine a vrut să-l vadă l-a văzut deja. Cine n-a dorit să-l vadă nu-l va vedea nici la Chişinău”.