De ce nu este R. Moldova o destinaţie turistică

Încercarea autorităţilor de a crea o imagine turistică atractivă a R. Moldova este compromisă de probleme elementare, cum ar fi lipsa toaletelor de-a lungul drumurilor

central.tipova

Despre atragerea turiştilor în R. Moldova se vorbeşte mult în ultimii ani, accentul fiind pus pe promovarea R. Moldova ca destinaţie turistică. Întreprinzătorii din domeniu spun însă că, dincolo de promovare, rămân alte probleme care îi împiedică să ofere servicii turistice pe măsura aşteptărilor, cum ar fi infrastructura, personalul calificat şi chiar lipsa toaletelor de-a lungul puţinelor drumuri turistice practicabile.

Mariana Şalamac

În prezent, mai puţin de 10% din agenţiile de turism dezvoltă turismul de incoming, adică se ocupă intens cu atragerea turiştilor străini. „Dintre cele 430 de agenţii, până la 10% se ocupă activ cu turismul receptor, iar altele doar la solicitare”, a declarat pentru ECOnomist Stanislav Rusu, directorul general al Agenției Turismului a R. Moldova. În ce priveşte cauzele acestei probleme, Gabriel Mărgineanu, preşedinte al Asociaţiei Patronale a Industriei Turismului din R. Moldova, a afirmat că agenţiile evită să lucreze pe segmentul turismului receptor pentru că „e foarte greu să faci un produs bun, interesant şi cu un preţ rezonabil”.

 

Opinie
Emilian Dzugas, directorul companiei de turism „Tatra-Bis” şi preşedintele Asociaţiei Naționale pentru Turism Receptor din Moldova:

„Una dintre principalele probleme este infrastructura, în special drumurile. De exemplu, şoferii refuză să meargă la Ţâpova pentru că drumul este foarte rău, astfel că noi nu includem acest obiectiv în tururile pe care le organizăm. Este vorba şi de securitate aici, inclusiv la obiectivele la care merg turiştii, cum ar fi Orheiul Vechi, diferite biserici, mănăstiri. O altă problemă este lipsa toaletelor pe aceste drumuri… suntem nevoiţi să ducem turiştii la staţiile de alimentare unde nu întotdeauna sunt cele mai bune condiţii. Un alt aspect este capacitatea limitată a pensiunilor şi agropensiunilor. Ele nu pot oferi serviciile pe care le vor turiştii, nu au personal calificat, deservirea este foarte proastă. De asemenea, nu pot oferi servicii pentru grupuri mari de turişti, de 50 de persoane, de exemplu. Este o problemă şi cu meniul, or mâncarea tradiţională nu întotdeauna este pe placul vizitatorilor străini.

Lipsesc şi ghizii turistici care ar vorbi limbile japoneză, poloneză sau altele. Cei de pe băncile facultăţilor chiar dacă vorbesc limba, nu ştiu nimic despre cultura, istoria statelor din care vin turiştii. Referitor la promovarea R. Moldova ca destinaţie turistică, se face mai mult la expoziţii internaţionale, însă aceasta nu este suficient. Promovarea trebuie făcută permanent, pe trei nivele: la nivelul clientului final (concerte, degustări ş.a.), pentru ca ei să simtă avantajele pe pielea proprie; la nivelul turoperatorilor (infotripuri, pachete atractive) şi la nivel de guverne.

Complexul acestor probleme face R. Moldova una dintre cele mai puţin vizitate ţări. Nu văd interes din partea autorităţilor, care nu percep turismul ca o ramură a industriei ce poate aduce profit. Cred că nici 10% din potenţialul turistic pe care îl avem nu este valorificat.”

Preţuri exagerate pentru unii şi foarte mici pentru alţii

Puţinele oferte pe care le găsim nu sunt întotdeauna atractive, or preţurile de cele mai multe ori sunt exagerate, mai spune Gabriel Mărgineanu. „E simplu să vedem costul unor pachete similare pentru Turcia, Grecia sau Bulgaria şi să le comparăm cu costul unor pachete similare, care nici nu pot fi găsite de multe ori, în R. Moldova. Pentru R. Moldova, preţurile pentru două-trei zile începe de la 190 de euro, ceea ce este scump în comparaţie cu ţările menţionate. Dacă vorbim de turismul de masă, diferenţa de preţ este de 50–100%, dacă vorbim de turismul de nivel mediu, preţurile sunt mai realiste, dar astfel de turişti sunt puţini şi pentru a-i atrage este necesară o promovare foarte bună”, a comentat preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei Turismului pentru ECOnomist.

Pe de altă parte, Emilian Dzugas, directorul companiei de turism „Tatra-Bis” şi preşedintele Asociaţiei Naționale pentru Turism Receptor din Moldova (ANTRIM), a menţionat că percepţia preţurilor depinde de ţara din care soseşte turistul: „Compania noastră funcţionează din 2005 şi este un turoperator de incoming, adică se axează pe atragerea turiştilor în R. Moldova. Lucrăm pe diferite pieţe, cum ar fi Japonia, Germania, Rusia, iar pachetele de servicii turistice sunt elaborate în funcţie de tipul clientului. De exemplu, pentru turiştii din Japonia pachetul este diferit decât pentru turiştii din Rusia după preţ şi după program. Turiştii din Japonia sunt de obicei persoane care au de la 60 la 80 de ani şi nu preferă alcoolul, adică ei vor merge în beciurile de la Cricova, dar nu vor degusta vinurile, astfel preţul pachetului este mai mic.

Turiştii din Germania sau Estonia însă preferă băuturile tari, pentru aceştia se oferă pachete care includ degustări de vinuri şi divinuri, preţurile fiind aproximativ de două ori mai scumpe. Preţul unui astfel de pachet care include cazare, alimentaţie, transport, excursii, degustări începe de la 70 de euro pe zi. De obicei, turiştii vin în R. Moldova pentru cinci-şapte zile. Pentru un japonez sau un vizitator din ţările scandinave, acesta este un preţ foarte mic.”

Fluxul de turişti străini este în creştere

Potrivit statisticilor oficiale, în 2015, R. Moldova a fost vizitată de 15,5 mii de turişti prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor, cu 8% mai mulţi decât în 2014. Peste zece mii dintre ei au venit în vacanţă, majoritatea cetăţeni din România (20,5%), Ucraina (11,5%) şi Federaţia Rusă (9,8%). În schimb, numărul de turişti şi excursionişti participanţi la turismul intern a constituit 37,3 mii anul trecut, în scădere cu 13,5% comparativ cu 2014. În ce priveşte datele Biroului Naţional de Statistică, Viorel Miron, preşedintele Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova, a menţionat că nu sunt relevante. „Datele sunt preluate doar de la agenţii şi turoperatori, iar mulţi dintre cei care călătoresc nu se adresează acolo, îşi organizează singuri vacanţele. În realitate, fluxul turiştilor este mult mai mare, de peste două milioane de persoane anual, nivelul intrărilor în R. Moldova este în creştere”, a opinat Viorel Miron.

Directorul companiei de turism „Tatra-Bis” a confirmat acest lucru: „Fluxul de turişti este în creştere. Cel mai bun an a fost 2013. Anul 2014 a început bine, dar după conflictul din Ucraina situaţia s-a înrăutăţit şi mulţi turoperatori străini au refuzat să vină în R. Moldova. În acest an, avem turişti la nivelul anului 2013 şi chiar mai mulţi.”.

Un alt indicator, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică, arată însă mai puţin pozitiv. Anul trecut, capacitatea de cazare a fost utilizată la nivelul de doar 35,6%. În acest context, trebuie menţionat că, pe cel mai important site de rezervări din lume booking.com, la căutarea unităţilor de cazare în R. Moldova apar doar 264 de proprietăţi, faţă de aproape 7000 în cazul României sau al Bulgariei şi 4000 pentru Ucraina.

„Avem puţine trasee care sunt într-adevăr lucrative”

Sergiu Hanganu, proprietarul unei pensiuni din satul Lalova, r-nul Rezina, ne-a declarat că la el la pensiune numărul de turişti este în ultimii ani „pe linie dreaptă”: „Nu este în creştere, dar nici nu putem spune că este stabil, pentru că variază în funcţie de sezon. Avem şi turişti moldoveni, şi străini, cam la jumătate. Am avut vizitatori din Africa, Japonia, SUA, Australia. Suntem prezenţi pe cele mai mari site-uri de rezervări online (booking.com, tripadvisor.com).”.

Proprietarul hanului spune că atrage turiştii prin faptul că se află pe malul Nistrului, în apropierea mănăstirilor Saharna şi Ţâpova. În general însă, consideră că turismul rural este slab dezvoltat în R. Moldova. „Ne promovăm foarte slab. Şi, în ceea ce priveşte aranjamentul circuitului turistic este prost. Avem puţine trasee care sunt într-adevăr lucrative, nu doar pe hârtie. Din spusele vizitatorilor străini, este complicat pentru ei să călătorească în R. Moldova, mai ales când vor să-şi stabilească singuri itinerarul.

Referitor la turismul rural, din experienţa mea, pot spune că această formă de turism trebuie cumva divizată de restul. Suntem ca un copil fără părinte: nu ne putem integra nici la Ministerul Agriculturii, nici numai la Ministerul Culturii, nici la Agenţia Turismului, pentru că… avem activităţi foarte variate. Este strict necesar cadrul legislativ. Sunt foarte mulţi de când se încearcă dezvoltarea turismului rural, dar progrese nu prea vedem”, a relatat Sergiu Hanganu pentru ECOnomist.

Sursa: eco.md

The following two tabs change content below.