De ce nu au intervenit forţele de ordine pentru a apăra clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei?

Pentru a afla răspuns la această întrebare în cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost constituită o comisie specială din 17 ofițeri de rang înalt care au făcut o anchetă în care este stabilit ce urma să facă forţele de ordine în timpul manifestaţiilor din aprilie şi ce au făcut de fapt. „Constatăm că a fost comisă nu numai o neglijență din partea fostei conduceri MAI, dar şi abuzuri de putere care au dus la distrugerea edificiilor Parlamentului şi Preşedinţiei”, a declarat Victor Catan, ministrul Afacerilor Interne.

De ce nu a intervenit poliţia?

Dacă până în prezent se vehicula că forţele de ordine nu au intervenit pentru apărarea edificiilor deoarece au avut un ordin în acest sens de la fosta conducere MAI, ancheta celor 17 ofiţeri ai ministerului a arătat că poliţia prezentă la faţa locului nu a primit nicio comandă de la conducere.

„Poliţiştii au fost lăsaţi să se descurce de sine stătător, fără comenzi, fără ca cineva să-i conducă. Au fost scoase toate forţele de ordine şi lăsate în bătaia pietrelor”, a spus Catan. Conform anchetei, în urma protestelor din 7 aprilie, 275 de colaboratori de poliție au avut de suferit.

„Oamenii s-au descărcat pe poliţişti deoarece vedeau în ei un instrument al fostei guvernări comuniste”, a adăugat ministul de interne şi a precizat că de fapt s-au dat vreo câteva ordine, dar cu o mare întârziere, deja după devastarea şi incendierea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei.

De ce nu au intervenit pompierii şi nu au încercat să stingă nici măcar la 22.00 clădirea Parlamentului?

Ministrul Catan susţine că şi aici a fost comisă o neglijenţă de către fosta conducere a MAI, care trebuia să dirijeze forţele de ordine. Comisia MAI a stabilit că în momentul când a început să ardă incinta Parlamentului şi au apărut pompierii, nimeni din poliţişti sau alte forţe nu a întreprins măsuri de protecţie a maşinilor pompierilor, pentru ca ultimii să localizeze şi să stingă focurile din faţa Parlamentului şi birourile care erau în flăcări. Amintim că în timpul incendiilor au fost distruse documente de mare importanţă, inclusiv Declaraţia de independenţă.

Generalul în retragere, Anton Gămurari, susţine că a fost prezent în PMAN până la ora 23, în ziua de 7 aprilie. Gămurari spune că a auzit de la unele persoane că toate documentele care, cică, au ars au fost scoase din edificiul Parlamentului cu vreo două săptămâni până la eveniment. O altă întrebare pe care şi-o pune generalul e de ce nu a activat sistemul automat de protecţie împotriva incendiilor din clădirile devastate?
„Safeurile în care se aflau documentele şi banii erau duble. Nu ştiu cu ce trebuie să vină oamenii ca să le poată deschide. Este evident că ele au fost deschise din timp”, conchide Catan.

Cum ar fi trebuit să acţioneze poliţiştii şi pompierii?

În cazul 7 aprilie, pentru a fi oprite manifestațiile protestatarilor, urma să fie creat în cadrul MAI Statul major care ar fi trebuit să coordoneze forțele de ordine. Încă după 6 aprilie, când protestele s-au desfăşurat în condiţii paşnice, comisariatele de poliţie din sectoarele oraşului trebuia să întreprindă măsuri de profilaxie. Pe data de 7 aprilie, când în rândul protestatarilor a apărut un grup de persoane agresive care instigau lumea să arunce cu pietre în clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei, forţele de ordine trebuia să întreprindă măsuri pentru a scoate din mulţime provocatorii. Nimic din cele enumerate mai sus nu s-a întreprins. Mai mult ca atât, la proteste au fost scoşi reprezentanţi ai forţelor de ordine care nu erau instruiţi cum să procedeze în asemenea situaţii, o parte din aceştia erau carabinieri şi cursanţi de la Academia MAI.

Cine a avut de câştigat pe seama distrugerilor?

Tenderele pentru reparaţia clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei, vandalizate ca urmare a protestelor violente din 7 aprilie, au fost câştigate de firmele „Consfirm Grup” SRL şi „Acar Cantarajiu” ÎI. Potrivit informaţiilor oficiale obţinute de la Camera Înregistrării de Stat a R. Moldova, pachetul majoritar de acţiuni în compania „Consfirm Grup” îi aparţine lui Vladimir Baldovici, care pe timpul guvernării comuniste deţinea funcţia de ministru al Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului. Acestei companii îi revenea reparaţia clădirii Parlamentului.

„Problema modernizării stătea de foarte mult timp. Aceste clădiri din punct de vedere funcţional nu au fost proiectate pentru aşa gen de activitate. Reţelele care erau în aceste clădiri demult sunt depăşite de timp”, a precizat Vladimir Baldovici, răspunzând din postura de ministru la întrebările jurnaliştilor, invitaţi să se informeze privind mersul lucrărilor de renovare a celor două edificii, încă la sfârşitul lunii mai 2009. S-a demonstrat că licitaţia s-a desfăşurat cu încălcări, că volumele de lucrări de reparaţie a Parlamentului au fost umflate, cele 250 de milioane de lei care urmează a fi cheltuite pentru reparaţia Parlamentului fiind suficiente pentru construcţia şi lucrările de finisaj a cel puţin trei clădiri de nouă etaje.

Amintim că îndată după devastarea celor două instituţii, preşedintele Vladimir Voronin s-a adresat cu o solicitare Uniunii Europene pentru a finanţa lucrările de reparaţie de la Parlament şi Preşedinţie. Pentru că nu a venit niciun răspuns la solicitare, şeful statului a precizat ulterior că banii pentru reparaţie vor fi luaţi din bugetul pentru învăţământ. Căci cei mai mulţi dintre vandali, zicea Voronin, erau studenţi şi elevi.

Svetlana Panţa

The following two tabs change content below.