De ce ne felicită Putin sau paradoxurile independenţei // NEGRU

La a 21-a aniversare a RM, primim felicitări de la preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Recunoscând Ziua Independenţei, preşedintele rus recunoaşte indirect că, până la 27 august 1991, RM s-a aflat sub ocupaţie străină. Sub ocupaţie sovietică, rusă, de fapt.

Independenţa Rusiei de URSS

E curios că Rusia are o sărbătoare similară, legată de adoptarea, la 12 iunie 1990, a Declaraţiei cu privire la suveranitatea de stat, de către Sovietul Suprem al Republicii Federative Sovietice Socialiste Ruse. Cu alte cuvinte, statul Rusia se declara independent de statul URSS. Era o lovitură dată de Boris Elţin lui Gorbaciov în lupta pentru putere. De facto, se năştea o nouă Rusie, care renunţa la trecutul imperial, încercând să-şi reconstruiască relaţiile cu popoarele subjugate. Moscova a recunoscut atunci ocupaţia Ţărilor Baltice, apoi – şi a celorlalte „republici-surori”. Însă, odată cu venirea lui Putin la Kremlin, ea a reintrodus o parte din simbolurile sovietice abandonate şi a revizuit politica sa externă, în special faţă de statele din „străinătatea apropiată”. Noile vise de mărire au fost numite „ridicarea din genunchi”.

O altă cale

Deşi e succesorul lui Elţin, Putin, a mers pe altă cale, declarând că dispariţia fericită a URSS este „cea mai mare catastrofă geopolitică din secolul XX”. El a regretat că nu s-a reuşit păstrarea „integrităţii ţării” în 1991, iar, recent, şi-a deschis şi mai larg sufletul tânjind după vremurile apuse, apreciind drept pozitiv„conceptul de popor sovietic”, asimilarea popoarelor ocupate şi crearea unei „noi comunităţi istorice”.

În acest context, felicitarea sa seamănă cu mesajul de „bucurie” a unui lup către mioriţele care au reuşit să-i scape din gheare. El trebuie să fi făcut un efort ca să vorbească despre „prietenia multiseculară dintre popoarele noastre”, despre „comunitatea valorilor spirituale şi culturale” în ziua în care „poporul-prieten” îşi sărbătoreşte separarea de poporul rus. Şi, bineînţeles, e o făţărnicie să-i feliciţi pe cei care au ieşit la libertate de sub ruinele imperiului, dar să refuzi să-ţi retragi trupele de pe teritoriul lor. Această duplicitate trebuie să pună „mioriţele” în gardă. E semn că „lupul” are nevoie de noi, de independenţa noastră. E dovadă că şi-a schimbat „părul”, dar nu şi năravul.

Condiţii identitare

Deşi ne recunoaşte formal independenţa, Putin ne pune condiţii identitare, nu ne permite să ne numim români sau să spunem că vorbim limba română, decât cu riscul de a pierde definitiv Transnistria. E manifestarea aceluiaşi fariseism, a aceleiaşi duplicităţi, e teama de a se privi în oglindă şi a se recunoaşte ocupant. Din acest punct de vedere, cinovnicii ţarişti erau mai oneşti. Ei nu s-au încumetat să spună că dincolo de Prut este un alt popor care vorbeşte o limbă diferită de a noastră. Pur şi simplu, ei nu ne permiteau să deschidem şcoli în limba română şi să ne rugăm în biserici în limba română, arzând cărţile religioase aduse de peste Prut. Altfel cum şi-ar fi realizat scopul rusificării noastre, declarat în mod deschis.

Putin ne felicită, stimulând în acelaşi timp românofobia, asmuţindu-i pe unii moldoveni împotriva altora. Sau poate Rogozin vorbeşte din capul său? De aceea e legitimă întrebarea: cât timp ne va mai felicita Putin?

Mesajul lui Merkel

Pe el l-a vizat Merkel, spunând, la Chişinău, că „nu trebuie să lăsăm singure ţările acestei regiuni, care încă nu şi-au putut soluţiona problemele, şi să acceptăm sfere de influenţă”.

Coloana a cincea

Putin ne felicită, sprijinind, în acelaşi timp, intens, „coloana a cincea”, a acelora care visează, ca şi el, refacerea, sub o formă sau alta, a URSS. În ultima vreme, a apărut o întreagă „pleiadă” de politicieni care şi-au bătut cărări la Moscova, fluturând steagul „pericolului unionist”, repetând ca nişte papagali ceea ce spune Rogozin. Tulburând apele, vor să „pescuiască” voturi în ele. Şi, în aparenţă, reuşesc.

„Voinţa poporului” greu de citit

Căci, după 21 de ani de existenţă a RM, starea de spirit a majorităţii moldovenilor pare încă greu de definit. Nu se ştie cu certitudine ce vor ei cu adevărat. Diferite sondaje arată în mod diferit preferinţele lor geopolitice. Viitorul RM este văzut de ei în culori ce se exclud unele pe altele. Majoritatea consideră că lucrurile evoluează în direcţie greşită, însă ceea ce e greşit pentru unii e corect pentru alţii şi viceversa. Puţini sunt cei care mai cred că se poate ieşi la limanul bunăstării cu forţele proprii. O guvernare ce s-ar conduce stricto sensu de „voinţa poporului” s-ar afla în mare dificultate, căci „poporul” se uită în direcţii opuse.

În stradă

Mai mult, impresia e că divizarea, ruptura dintre tabere nu se micşorează, ci se adânceşte tot mai mult. Nu numai că nu se dialoghează, ci s-a ajuns la o stare apropiată de război civil, confruntările s-au mutat în stradă, unele partiduţe extremiste cu relaţii la Moscova nu ezită să recurgă la violenţă, să arunce nu numai cu ouă, ci şi cu pietre. Însă, în realitate, problema nu e atât de gravă. Din fericire, şi de o parte, şi de alta a baricadelor, cetăţenii reacţionează anemic la chemările de a se mobiliza la luptă împotriva celeilalte părţi. Iar câştigul adepţilor reorientării spre est nu este chiar atât de clar, în pofida problemelor cu care se confruntă UE, variind mult în funcţie de instituţia ce efectuează sondajul.

Probleme de conducere

În mod paradoxal, în timpul guvernării comuniste circa 70 la sută din moldoveni dorea ca RM să adere la UE, pe când astăzi, având la cârmă o guvernare „pentru integrarea europeană”, numărul doritorilor de a se integra în UE a scăzut întrucâtva. Aceasta e o dovadă că problema nu e în „calitatea” moldovenilor sau în problemele traversate de UE, ci în calitatea conducerii, a leadership-ului, cum se spune în ultima vreme. Are dreptate ex-premierul Ion Sturza: AIE trebuie să se apuce de reformele pe care să le simtă şi cetăţenii RM. După reuşita cu alegerea preşedintelui RM, aceasta nu ar trebui să fie o sarcină dificilă pentru Filat, Lupu şi Ghimpu. Din păcate, Angela Merkel prin simpla ei prezenţă nu îi poate face pe toţi moldovenii să creadă că RM este „un succes”.

Nicolae Negru

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)