De ce eşuează exit-poll-urile

SONDAJE // Ultimele exit-poll-uri organizate la alegerile din Republica Moldova au dat marje de eroare cumulată până la 31%

Un studiu pe marginea eşecurilor ultimelor exit-poll-uri din Republica Moldova, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „IDIS Viitorul”, a pus în evidenţă câteva cauze ale eşecurilor. Leonid Litra, expert „IDIS Viitorul”, a identificat în studiu câteva cauze care au dus la diferenţele enorme între datele exit-poll-urilor şi rezultatele scrutinului. În opinia sa, există mai mulţi factori care ar cauza eşecul unui exit-poll: factori de ordin tehnic, în care se înscrie modul în care sunt formulate întrebările, alegerea incorectă a eşantionului. Un alt factor se referă la  comportamentul electoratului şi presupune că votanţii nu au fost sinceri atunci când au răspuns la chestionare. Una din ipoteze spune că alegerile au fost falsificate, iar exit-poll-urile au fost corecte.

Vadim VASILIU

Leonid Litra, coordonatorul studiului, a afirmat, în cadrul prezentării studiului pe 17 august la sediul „IDIS Viitorul”, că argumentele aduse de companiile care au executat exit-poll-urile sunt eronate. „În acest an, sondajul făcut de către „CBS-AXA” a avut o eroare cumulată de circa 15%. În alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010, s-a înregistrat o eroare cumulată record de 31%. Vasile Dâncu, directorul „IRES”, a argumentat eroarea prin faptul că au fost prea mulţi alegători pe liste suplimentare, că s-a votat cu urna de vot mobilă, argumente false fiindcă cei care au fost incluşi pe listele suplimentare au votat şi au răspuns la chestionare ca şi ceilalţi, iar cei care au votat cu urna de vot mobilă nu au fost atât de mulţi ca să determine această marjă de eroare”, a declarat Litra.

S-au cumpărat voturile

Prezent la lansare, directorul „CBS-AXA”, Ion Jigău, a dat vina pentru eşecul exit-poll-urilor pe cumpărarea voturilor. „S-a cumpărat votul şi acum, în alegerile locale. S-a cumpărat votul masiv. Problema este cum răspunde cel care a vândut votul său: el notează în chestionarul exit-poll-ului cum a votat de facto sau cum a vrut să voteze conform preferinţelor sale?”, a întrebat Ion Jigău.

Contactat de JURNAL, pentru a oferi detalii, Ion Jigău ne-a spus că toate partidele politice au cumpărat voturi şi, respectiv, electoratul tuturor partidelor politice şi-a vândut votul. „Cel mai ieftin îşi vindeau voturile studenţii. Aceştia luau şi câte 50 de lei pentru a aplica ştampila în dreptul partidului care i-a plătit. În medie, voturile s-au vândut cu 80-100 de lei. Votanţii fotografiau sau filmau cu telefoanele mobile cum aplicau ştampilele, iar după ce arătau înregistrarea celui care i-a plătit, primeau banii”, a declarat Ion Jigău. Totodată, directorul „CBS-AXA” a menţionat că doar 3-4% din electorat şi-a vândut voturile.

De vină sunt companiile sociologice

Doru Petruţi, director „IMAS”, a declarat pentru JURNAL că 3-4% de voturi vândute este un număr prea mic pentru a determina decalaje de 30% între datele exit-poll-urilor şi rezultatele scrutinului. „Dacă luăm în consideraţie că fenomenul cumpărării voturilor se atestă în rândul tuturor partidelor, se produce un efect de compensare”, a conchis Doru Petruţi.

Totodată, Doru Petruţi a spus că vina o poartă companiile care realizează exit-poll-urile şi sondajele electorale. „În noiembrie 2010, PRCM a fost evaluat în diverse sondaje de la 32% până la 54%. Este o diferenţă de 22 procente. Acest fapt mă lasă fără comentarii”, a menţionat Petruţi.

Soluţia – consiliul sociologilor

Pentru a evita sondajele şi exit-poll-urile eronate, „IDIS Viitorul” a recomandat crearea unui consiliu de sociologi care să discute autenticitatea sondajelor şi exit-poll-urilor înainte de a fi prezentate publicului. După evaluarea sondajelor la capitolele corectitudinea eşantionului ales, prestaţia echipelor de operatori şi  modul de formulare a întrebărilor, acest consiliu va trebui să contacteze jurnaliştii pentru a le comunica dacă sondajul sau exit-poll-ul respectiv este credibil. Doru Petruţi a spus că un astfel de consiliu nu ar fi eficient. „Eu cred că succesul unei astfel de organizaţii e la fel de mare ca şi succesul consiliului pentru justiţie, consiliului pentru reforme. Sunt companii şi realizatori de sondaje care nu vor dori niciodată acest lucru, fiindcă nu-şi doresc standarde de lucru foarte mari”, a opinat Petruţi.

Contactată privind acest subiect, Tatiana Buianina, psiholog, lector USM, a spus pentru JURNAL că problema începe cu metoda de selectare a respondenţilor. „Companiilor care efectuează aceste studii le este convenabil să dea explicaţii dând vina pe respondenţi, altfel de ce ar consuma aceste companii atâtea fonduri? Cred că eşecul se explică prin metoda de selectare a respondenţilor, de introducere şi prelucrare a datelor, de formulare a întrebărilor”, a opinat Tatiana Buianina.

Contrapunerea datelor exit-poll IRES şi a celor de la CEC la scrutinul din 28 noiembrie 2010

Concurent electoral       Exit-poll IRES     Rezultat CEC       Diferenţa

PLDM                           34,6%                 29,42%                5,18%

PCRM                           25,7%                 39,34%             13,64%

PL                                  17,7%                    9,96%               7,74%

PDM                               15,1%                    12,7%                  2,4%

AMN                                 3,1%                   2,05%               1,05%

MAE                                  1,8%                    1,22%              0,58%

PSD                                   0,8%                    0,59%              0,21%

PPCD                                0,7%                    0,53%              0,17%

Diferenţa cumulată: 30,97%

The following two tabs change content below.