Petru Bogatu: De ce creşte Lupu?

De ce creşte Lupu?
Pentru cine nu ştie, până şi cele mai credibile sondaje de opinie nu numai că spun multe lucruri relevante, ci şi ascund, cu voie sau fără voie, altele nu mai puţin interesante. Ultima investigaţie sociologică, realizată de CBS AXA în parteneriat cu IDIS „Viitorul”, nu este o excepţie.
Sondajul e pe bune
Sondajele sunt ca telenovelele. Ţi se arată trăiri şi stări omeneşti pe care nu ai cum să le vezi sau să le simţi. Îţi satisfac o curiozitate pe care în mod normal nu poate să ţi-o oblojească nimeni. Şi, în plus, îţi înfierbântă uneori imaginaţia. Şi cea logică, dar şi cea lirică.
Iată de ce pentru unii sondajele sunt stricate, mincinoase, parşive şi mizerabile. Pentru alţi însă, dimpotrivă, sunt admirabile, credibile, lămuritoare şi convingătoare. Asta în funcţie de modul în care te prezinţi tu sau favoriţii tăi în statisticile oferite de cercetarea sociologică.
Cum noi nu suntem partizani, vom arunca o privire nepărtinitoare asupra ultimei testări a electoratului. Şi vom preciza din capul locului că nu avem niciun motiv să punem la îndoială corectitudinea ei ştiinţifică. În condiţiile în care rezultatele investigaţiei nu au fost redactate în prealabil de Mark Tkaciuk, cum se obişnuia să se facă altădată, sub guvernarea PCRM, pornim de la ideea că sondajul e pe bune.
Asta însă în niciun caz nu ne privează de drepul de a fi, dacă nu sceptici, cel puţin circumspecţi. În condiiţiile în care nimic nu-i perfect pe lume, o abordare critică se impune.
Date fiind aceste explicaţii, vom căuta în cele ce urmează să scoatem în evidenţă nişte adevăruri care, nefiind spuse pe nume, doar se întrezăresc din rezultatele sondajului. Pentru a nu distorsiona realitatea, acestea trebuie decodificate, întrucât, în asemenea situaţii, vorba cercetătorului italian Alberto Papuzzi, a nu comenta înseamnă a dezinforma.
Ce spune şi ce nu spune sondajul de opinie?
În primul rând, sondajul spune că raportul de forţe între AIE şi PCRM a rămas aproximativ acelaşi ca în ziua alegerilor anticipate din 29 iulie. Atâta doar că, dacă un nou scrutin ar avea loc mâine, coaliţia democratică ar fi reprezentată în Legislativ   nu de patru, ci de trei partide.
Ce nu ni se spune însă explicit este faptul că pentru prima oară cele patru partide democratice devansează comuniştii, în intenţiile de vot, cu peste 5 la sută. Altminteri zicând, cu un procentaj care depăşeşte clar marja de eroare. Niciodată încă până acum un sondaj de opinie nu a arătat un decalaj atât de accentuat între AIE şi PCRM. De unde şi impresia că formaţiunile democratice, luate laolaltă, îşi consolidează superioritatea faţă de comunişti.
În al doilea rând, potrivit sondajului, Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat, urcă pe locul întâi în topul încrederii pe care populaţia o manifestă faţă de actorii politici, devansându-l pe Vladimir Voronin. Pe locul al treilea e Vlad Filat care îl întrece pe Dorin Chirtoacă. Ni se spune că ratingul liderului PD şi cel al primului-ministru creşte, iar cel al fosului preşedinte şi al primarului Chişinăului, din contra, descreşte.
Nu ne sunt, totuşi, dezvăluite cauzele care conduc astăzi la ascensiunea unora şi la căderea altora. Din punctul nostru de vedere, creşterea spectaculoasă a lui Marian Lupu se datorează suspansului generat de chinurile nesfârşite legate de alegerea preşedintelui. De patru luni de zile toată lumea este cu ochii pe el, încercând să ghicească dacă va reuşi sau nu să obţină mandatul de şef al statului. Fără a neglija carisma şi capacitatea liderului PD de a se impune în faţa electoratului, vom constata că Voronin şi compania se prezintă astăzi ca nişte fraieri care, fără să vrea, umflă ratingul lui Marian Lupu.
În ceea ce priveşte scăderea popularităţii lui Dorin Chirtoacă, nu cred că a fost tare afectat de protestele pensionarilor, după cum presupun unii. Se pare că primarul Chişinăului este la ora actuală eclipsat de liderul PD-lui şi cel al PLDM-lui care sunt împinşi de conjunctura politică în prim-plan.
Victorie muncită pentru Filat
Explicaţia creşterii graduale a credibilităţii lui Vlad Filat stă în munca sa de premier care începe să se dovedească pe cât de istovitoare, pe atât de rodnică. Din acest punct de vedere, ascensiunea sa este eminamente muncită.
În fine, sondajul spune, că, în eventualitatea unui referendum pentru modificarea Constituţiei, 74 la sută din totalul electoratlui  ar opta pentru alegerea preşedintelui prin vot direct. Să nu fie cu supărare, dar la mijloc e o mostră de manipulare prin exploatarea inconştienţei şi naivităţii politice a alegătorilor. Aşa a fost câştigat, bunăoară, dincolo de Prut referendumul cu privire la înlocuirea parlamentului bicameral cu unul unicameral.
Una peste alta, relevanţa şi credibilitatea sondajelor creşte direct proporţional cu numărul instituţiilor care le efectuează. E nevoie de concurenţă. Faptul că IDIS Viitorul a intrat în terenul testărilor electorale, alăturându-se astfel IPP-lui, este şi salutar, şi promiţător.

Pentru cine nu ştie, până şi cele mai credibile sondaje de opinie nu numai că spun multe lucruri relevante, ci şi ascund, cu voie sau fără voie, altele nu mai puţin interesante. Ultima investigaţie sociologică, realizată de CBS AXA în parteneriat cu IDIS „Viitorul”, nu este o excepţie.

Sondajul e pe bune

Sondajele sunt ca telenovelele. Ţi se arată trăiri şi stări omeneşti pe care nu ai cum să le vezi sau să le simţi. Îţi satisfac o curiozitate pe care în mod normal nu poate să ţi-o oblojească nimeni. Şi, în plus, îţi înfierbântă uneori imaginaţia. Şi cea logică, dar şi cea lirică.

Iată de ce pentru unii sondajele sunt stricate, mincinoase, parşive şi mizerabile. Pentru alţi însă, dimpotrivă, sunt admirabile, credibile, lămuritoare şi convingătoare. Asta în funcţie de modul în care te prezinţi tu sau favoriţii tăi în statisticile oferite de cercetarea sociologică.

Cum noi nu suntem partizani, vom arunca o privire nepărtinitoare asupra ultimei testări a electoratului. Şi vom preciza din capul locului că nu avem niciun motiv să punem la îndoială corectitudinea ei ştiinţifică. În condiţiile în care rezultatele investigaţiei nu au fost redactate în prealabil de Mark Tkaciuk, cum se obişnuia să se facă altădată, sub guvernarea PCRM, pornim de la ideea că sondajul e pe bune.

Asta însă în niciun caz nu ne privează de drepul de a fi, dacă nu sceptici, cel puţin circumspecţi. În condiiţiile în care nimic nu-i perfect pe lume, o abordare critică se impune.

Date fiind aceste explicaţii, vom căuta în cele ce urmează să scoatem în evidenţă nişte adevăruri care, nefiind spuse pe nume, doar se întrezăresc din rezultatele sondajului. Pentru a nu distorsiona realitatea, acestea trebuie decodificate, întrucât, în asemenea situaţii, vorba cercetătorului italian Alberto Papuzzi, a nu comenta înseamnă a dezinforma.

Ce spune şi ce nu spune sondajul de opinie?

În primul rând, sondajul spune că raportul de forţe între AIE şi PCRM a rămas aproximativ acelaşi ca în ziua alegerilor anticipate din 29 iulie. Atâta doar că, dacă un nou scrutin ar avea loc mâine, coaliţia democratică ar fi reprezentată în Legislativ   nu de patru, ci de trei partide.

Ce nu ni se spune însă explicit este faptul că pentru prima oară cele patru partide democratice devansează comuniştii, în intenţiile de vot, cu peste 5 la sută. Altminteri zicând, cu un procentaj care depăşeşte clar marja de eroare. Niciodată încă până acum un sondaj de opinie nu a arătat un decalaj atât de accentuat între AIE şi PCRM. De unde şi impresia că formaţiunile democratice, luate laolaltă, îşi consolidează superioritatea faţă de comunişti.

În al doilea rând, potrivit sondajului, Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat, urcă pe locul întâi în topul încrederii pe care populaţia o manifestă faţă de actorii politici, devansându-l pe Vladimir Voronin. Pe locul al treilea e Vlad Filat care îl întrece pe Dorin Chirtoacă. Ni se spune că ratingul liderului PD şi cel al primului-ministru creşte, iar cel al fosului preşedinte şi al primarului Chişinăului, din contra, descreşte.

Nu ne sunt, totuşi, dezvăluite cauzele care conduc astăzi la ascensiunea unora şi la căderea altora. Din punctul nostru de vedere, creşterea spectaculoasă a lui Marian Lupu se datorează suspansului generat de chinurile nesfârşite legate de alegerea preşedintelui. De patru luni de zile toată lumea este cu ochii pe el, încercând să ghicească dacă va reuşi sau nu să obţină mandatul de şef al statului. Fără a neglija carisma şi capacitatea liderului PD de a se impune în faţa electoratului, vom constata că Voronin şi compania se prezintă astăzi ca nişte fraieri care, fără să vrea, umflă ratingul lui Marian Lupu.

În ceea ce priveşte scăderea popularităţii lui Dorin Chirtoacă, nu cred că a fost tare afectat de protestele pensionarilor, după cum presupun unii. Se pare că primarul Chişinăului este la ora actuală eclipsat de liderul PD-lui şi cel al PLDM-lui care sunt împinşi de conjunctura politică în prim-plan.

Victorie muncită pentru Filat

Explicaţia creşterii graduale a credibilităţii lui Vlad Filat stă în munca sa de premier care începe să se dovedească pe cât de istovitoare, pe atât de rodnică. Din acest punct de vedere, ascensiunea sa este eminamente muncită.

În fine, sondajul spune, că, în eventualitatea unui referendum pentru modificarea Constituţiei, 74 la sută din totalul electoratlui  ar opta pentru alegerea preşedintelui prin vot direct. Să nu fie cu supărare, dar la mijloc e o mostră de manipulare prin exploatarea inconştienţei şi naivităţii politice a alegătorilor. Aşa a fost câştigat, bunăoară, dincolo de Prut referendumul cu privire la înlocuirea parlamentului bicameral cu unul unicameral.

Una peste alta, relevanţa şi credibilitatea sondajelor creşte direct proporţional cu numărul instituţiilor care le efectuează. E nevoie de concurenţă. Faptul că IDIS Viitorul a intrat în terenul testărilor electorale, alăturându-se astfel IPP-lui, este şi salutar, şi promiţător.

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu