De ce acceptă Vestul simbolurile comuniste?

O recomandare a Comisiei de la Veneţia este mai importantă decât zecile de mii de basarabeni ucişi de bolşevici

Decizia Curţii Constituţionale cu privire la abrogarea legii ce interzice utilizarea simbolurilor comuniste de către partidele politice i-a bulversat în primul rând pe cei care au avut de suferit direct din cauza bolşevicilor. La 4 iunie curent, Înalta Curte a decis să se alăture recomandărilor emise de către Comisia de la Veneţia şi ale biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului şi să declare neconstituţională legea 192 din iulie 2012.

La 11 martie 2013, Curtea Constituţională a primit documentul analizei legii respective cu anumite constatări şi recomandări. Comisia de la Veneţia a analizat experienţa altor state din Europa care au condamnat într-un fel sau altul regimul comunist. Comisia a constatat că legea 192, în redacţia din 12 iulie 2012, are mai multe deficienţe.

De asemenea, a notat că în lege trebuie să se regăsească o definiţie exactă a sintagmei „ideologie totalitară”. Comisia a mai constatat că Partidul Comuniştilor nu poate fi „expus încetării activităţii pentru faptul că continuă să-şi folosească simbolurile, iar candidaţii lor nu pot fi împiedicaţi să participe la alegeri cu simbolul de partid”.

Eşanu: „Nu există o necesitate imperioasă”

Nicolae Eşanu, reprezentant din partea Republicii Moldova la Comisia de la Veneţia, fost viceministru al Justiţiei, a declarat că n-a făcut parte din grupul de experţi care a realizat recomandarea. JURNAL l-a întrebat de ce Comisia de la Veneţia, făcând parte şi fiind finanţată de Consiliul Europei, care a condamnat crimele comunismului prin două rezoluţii, se pronunţă împotriva scoaterii în afara legii a simbolurilor comuniste.

Potrivit lui Eşanu, o asemenea lege care ar interzice simbolurile comuniste se adoptă doar în cazul în care există o necesitate socială imperioasă, ce, de fapt, lipseşte în Republica Moldova. „Comisia de la Veneţia este un organ specializat care expune o opinie juridică despre anumite probleme. În cadrul Consiliului Europei a fost adoptat un document politic privind condamnarea regimului comunist. În plus, este necesar să faceţi distincţie între limitarea unor drepturi garantate de Convenţia Europeană, care se poate face doar în cazul existenţei unei necesităţi sociale imperioase şi adoptarea unor documente politice privind un anumit fenomen”, a opinat Eşanu.

CEDO ar fi dat dreptate comuniştilor?

Expertul consideră că, în cazul în care CC ar fi luat o decizie contrară, comuniştii, foarte probabil, ar fi avut câştig de cauză la CEDO. „Cred că persoanele care ar fi fost sancţionate, eventual dacă PCRM ar fi fost interzis din cauza că a folosit simbolurile sau i s-ar fi refuzat dreptul de a participa la alegeri cu aceste simboluri, ar fi avut toate şansele să obţină o hotărâre a CEDO prin care să se constate că i s-a încălcat drepturile garantate de Convenţia Europeană”.

Vicepreşedintele PL Valeriu Munteanu a exprimat opinia că PL a fost exclus de la guvernare anume pentru faptul că a promovat legea interzicerii folosirii simbolurilor comuniste în scopuri electorale. „A fost complicat să promovăm acest deziderat istoric în cadrul fostei alianțe. Poate că acesta a fost și prețul plătit de PL, poate pentru asta am fost scoși de la guvernare. N-a fost o impunere, a fost o poziție a PL pe care ceilalți colegi au îmbrățișat-o. Să vedem care va fi poziția lor în continuare. Din păcate, am rămas de unii singuri în această luptă”, a declarat Munteanu.

Foştii deportaţi sunt indignaţi

Valentina Stratan, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici, a menţionat că a făcut o declaraţie cu privire la legea 192 în care a specificat că foştii deţinuţi politici vor lupta în continuare pentru lichidarea simbolurilor comuniste. Valentina Sturza este născută în 1929, iar pe timpul bolşevicilor a fost deportată de două ori.

„Cu secera au secerat sute de mii de oameni, iar cu ciocanul au dezbătut minţile oamenilor ca să-i voteze pe comunişti în continuare. Noi, deportaţii, am suferit atât de mult încât nu ne mai opreşte nimic să luptăm în continuare împotriva simbolurile comuniste”. Valentina Sturza nu înţelege de ce o recomandare a Comisiei de la Veneţia, care, de altfel, nu este obligatorie este un argument mult mai important decât cel al sutelor de mii de basarabeni victime ale regimului comunist.

Totodată, bătrâna de 84 de ani consideră că vest-europenii, care n-au cunoscut atrocităţile comunismului, nu au dreptul moral să dicteze politica ţărilor din Est cu privire la simbolurile comuniste. „Noi, deportaţii, când vedem sigla cu secera şi ciocanul, simţim o iritare care se transformă în suferinţă fizică. Ne pare rău că, în procesul adoptării deciziei, nu s-a luat în consideraţie suferinţele prin care au trecut sute de mii de basarabeni. Noi luptăm în continuare pentru interzicerea simbolurilor, pentru scoaterea PCRM în afara legii şi adoptarea legii lustraţiei”, a declarat Valentina Stratan.

Rostul parlamentului într-o republică parlamentară

Istoricul Anatol Petrencu nu înţelege care este rostul parlamentului într-o republică parlamentară dacă legile pe care le adoptă sunt pasibile de a fi abrogate. „A fost o recomandare, li s-a recomandat şi Ţărilor Baltice. Ei şi ce? Este cineva deasupra parlamentului care spune, după un an de la adoptarea legii, că aceasta nu e bună. Ce rost mai are acest parlament?”, se întreabă istoricul.

Anatol Petrencu i-a reproşat lui Nicolae Eşanu faptul că acesta a fost viceministru al Justiţiei în timpul guvernării comuniste, aceasta fiind şi cauza pentru care Eşanu este susţinătorul aprig al abrogării legii 192. „Dl Eşanu spune că a folosi simbolurile comuniste nu înseamnă a te identifica cu crimele regimului comunist. Dar uitaţi-vă la comportamentul Partidului Comuniştilor. Ei se declară urmaşii lui Lenin şi promovează leninismul. Este clar că ei sunt promotorii aceluiaşi bolşevism. Suntem nişte neputincioşi”, a conchis Petrencu.

Vadim VASILIU

 

 

 

The following two tabs change content below.