Datorită lui Eminescu, Iuri Kojevnikov a îndrăgit limba română

Donaţie/ Biblioteca de limbă română a lui Iuri Kojevnikov, transmisă Bibliotecii Naţionale

Biblioteca de limbă română a regretatului eminescolog rus Iuri Kojevnikov a fost transmisă prin testament, cu titlu de donaţie, Guvernului Republicii Moldova care, la rândul său, a acordat-o Bibliotecii Naţionale din Chişinău. Astfel, a fost inaugurat fondul Iuri Kojevnikov, certificat prin eliberarea unui Testimoniu special. Biblioteca română a cunoscutului savant rus include 1300 de exemplare de cărţi şi reviste în limba română, editate în special în România şi în Republica Moldova.

Iuri Kojevnikov, fiul scriitorului rus Aleksei Kojevnikov, a fost cel mai important traducător în limba rusă al lui Eminescu şi cercetător al operei eminesciene. Datorită lui Eminescu, a îndrăgit limba română şi a tradus din mari scriitori români precum I. L. Caragiale, George Bacovia, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. De asemenea, a făcut traduceri în limba rusă, din Grigore Vieru, Liviu Damian, Pavel Boţu. Începând din anii şaizeci, Iuri Kojevnikov s-a pronunţat pentru o literatură clasică unică – română – pe ambele maluri ale Prutului şi nu a recunoscut separarea (cu conotaţie ideologică) a limbii române de aşa-zisa „moldovenească”.

Donaţia de carte este o iniţiativă a Ninei Kojevnikova, soţia ilustrului eminescolog, care iniţial i-a propus biblioteca, în dar, scriitorului basarabean Andrei Ţurcanu, discipol al lui Iuri Kojevnikov (savantul i-a predat şi i-a fost conducător al tezei de doctor în ştiinţe la Institutul de Literatură Universală „A. M. Gorki” al Academiei de Ştiinţe din Moscova). Însă Andrei Ţurcanu a lansat ideea creării fondului de carte „Iuri Kojevnikov” la Biblioteca Naţională din Chişinău, idee materializată în iulie curent, când a avut loc ceremonia de inaugurare. La festivitate au participat premierul Vlad Filat, ministrul Culturii Boris Focşa, ambasadorul Rusiei Valeri Kuzmin, ambasadorul României Marius Lazurca, academicianul Mihai Cimpoi şi alţi distinşi oameni de cultură şi de litere din Chişinău. Cu acest prilej, a avut loc şi o şedinţă a Ateneului „Moldova”, cu genericul „Iuri Kojevnikov în destinele culturii şi literaturii din Republica Moldova”.

Biblioteca de limbă română a lui Iuri Kojevnikov se va păstra în cadrul serviciului „Carte veche şi rară” al Bibliotecii Naţionale. Potrivit şefului acestui serviciu, dna Tatiana Plăcintă, fondul „Iuri Kojevnikov” conţine multe ediţii rare, deosebit de valoroase. De exemplu, acest fond include cărţi care până acum nu au existat în colecţiile Bibliotecii Naţionale: „Mihai Eminescu. Poezii tipărite în timpul vieţii”, o ediţie din 1939-1944, Bucureşti; „Cronicile României. Letopiseţele Moldovei şi Valahiei”, editate de Mihail Kogălniceanu în 3 volume la Bucureşti, între anii 1872 şi 1874; „Scrieri” de Ion Ghica, 1914, Bucureşti ş.a. În prezent, cărţile şi revistele donate trec printr-un proces de inventariere, titlurile sunt trecute în baza de date şi în curând vor fi accesibile publicului larg.

Irina Nechit

The following two tabs change content below.