„Datorită acestor ochelari, putem să ne trăim viaţa altfel”

„Copii ca fiul meu sunt mulţi, dar nevăzuţi de societate. Vrem ca să fie tipărite manuale, caiete pentru copiii cu vedere slabă, ca ei să poată învăţa şi la şcoală, ceea ce Ministerul Educaţiei nu face”

În timp ce Centrul de reabilitare medico-socială pentru persoane cu vedere slabă „Low Vision” susţinut de guvernul norvegian ajută persoanele cu vederea slabă din R. Moldova să se integreze mai uşor în societate, acordându-le gratis servicii medicale de calitate şi tehnică prin intermediul căreia pot vedea şi avea o viaţă normală, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii din R. Moldova nu sunt deschişi spre colaborare. Mai mult, ONG-ul norvegian achită statului Republica Moldova chirie pentru spaţiul în care activează, susţine directoarea Centrului, Tatiana Ghidirimschi. Reprezentanţii centrului sunt în aşteptarea unui acord de colaborare cu Ministerele Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi al Educației.

Potrivit ei, centrul şi-a început activitatea în luna aprilie 2009, graţie suportului şi asistenţei tehnice oferite de Organizaţia de Caritate „Hjelp Moldova” din Norvegia, susţinuţi de Ministerul de Externe al Norvegiei. Acesta prestează gratis servicii de reabilitare medico-socială pentru persoane cu vederea slabă. Până în prezent, a oferit peste 5600 de consultaţii, dintre care 3600 sunt cazuri primare, celelalte sunt cazuri secundare sau repetate.

Sistemul televizat cu circuit închis prezintă o cameră de luat vederi, ce se focalizează pe materialul pentru citit şi transpune acest material ca imagine mărită pe un monitor. Sistemul televizat cu circuit închis este recomandat persoanelor cu vedere foarte scăzută cauzată de afecțiuni ca: retinopatie diabetică, atrofie parțială a nervului optic, degenerescențe maculare, cataractă, glaucom etc.

Pacienţii „Low Viosion” sunt persoane din toată republica ce au vederea mai joasă de 30%. Acestea ajung la centru prin recomandările medicilor oftalmologi. Dacă vederea lor nu poate fi îmbunătăţită prin intermediul tratamentului medicamentos, chirurgical, persoanele cu vedere slabă au nevoie de dispozitive de corecţie optică şi ajutor vizual. Graţie dispozitivelor de corecţie optică şi ajutor vizual oferite pacienţilor cu vedere slabă din cadrul centrului, persoanele cu deficienţe de vedere au posibilitatea de a se integra în viaţa socială, reducându-se gradul de dependenţă de ceilalţi membri ai societăţii, ne-a mai spus Ghidirimschi.

Un monitor acasă şi unul la şcoală

Venind la Centru, toate persoanele cu vedere slabă sunt supuse unui control minuţios prin diferite metode de examinări specifice. „Aici sunt teste de determinare a acuităţii vizuale la distanţă, destinate persoanelor cu vedere slabă. În funcţie de vederea pe care o are şi de necesităţile pe care le prezintă, pacientului i se prescriu dispozitive de corecţie optică şi ajutor vizual.”

Pacienţilor cu o vedere mai slabă de 10% li se eliberează sisteme televizate cu circuit închis.  Este un sistem care măreşte imaginea de 60-80 de ori. De aceste sisteme oferite de guvernul norvegian au beneficiat 30 de copii, care au reuşit să se încadreze în şcoli alături de semenii lor. Aceşti copii au câte un monitor acasă şi unul la şcoală. „Dacă n-ar fi fost aceste aparate,  copiii ar fi fost consideraţi orbi social pentru că nu-i ajută altceva nimic”, a relevat Tatiana Ghidirimschi.

De la ea aflăm că „pacienţii slab văzători care ajung la centru nu sunt consultaţi doar o dată. Aceştia sunt consultaţi în dinamică, fiindu-le asigurată sustenabilitatea şi continuitatea serviciilor ce le sunt prestate”. Astfel, 90% din persoanele cu vederea slabă relatează printre cele mai frecvente probleme faptul că nu pot citi, scrie, nu pot merge la magazin, să-şi facă o mâncare. Şi din cauza aceasta nu pot studia şi lucra.

Au o altă viaţă datorită dispozitivelor oferite de Norvegia

Ruslan Chirtoacă (30 de ani) a ajuns la „Low Vision” la recomandarea medicului oftalmolog care-l cura. Are vederea de 12%. Din cauza vederii slabe, tânărul nu a încheiat studiile la un colegiu din Chişinău, n-a susţinut examenele de Bac. S-a angajat în câmpul muncii, dar şi acolo fără ajutor nu se descurca pentru că ochelarii achiziţionaţi în R. Moldova nu-l ajutau să vadă mai bine.

„De cinci ani de zile, mi s-a schimbat viaţa. La Centru mi s-au dat ochelari +17. Văd, mă descurc. Acum doi ani, am susţinut bacalaureatul la şcoala serală şi mă simt împlinit că sunt student la UPS „Ion Creangă”, Facultatea Psihopedagogie, specialitatea asistenţă socială, anul II. Paralel, lucrez la un depozit de îngheţată, ajutor de manager”, a mărturisit pentru JURNAL de Chişinău, tânărul. Ruslan mai are şi un frate în vârstă de 25 de ani, care la fel are vederea slabă. „Este mai slabă ca a mea, şi el poartă ochelari de la „Low Vision”. Datorită acestor ochelari, putem să ne trăim viaţa altfel. Pot citi, scrie, privi”, a mai spus Ruslan.

Şi Evelina Creţu (25 de ani), studentă la master, a beneficiat şi continuă să beneficieze de ajutorul Centrului. „Vederea mea a început să scadă încă la vârsta de nouă ani. În timpul liceului am auzit de această organizaţie norvegiană. Am mers acolo şi am avut parte de un tratament bun. Mi-au dat un monitor cu ajutorul căruia învăţ, pentru că ochelarii nu mă ajută şi trăiesc altfel. Am vederea de 3%. Nu-mi imaginez ce aş face dacă n-aş putea învăţa, iar aceste monitoare sunt scumpe şi nu ne-am permite să le achiziţionăm.”

Ministerul educaţiei exclude copiii cu vedere slabă din învăţământ

Şi fiul Alei Scurtu, Emir, în vârstă de opt ani, din Chişinău, are vederea de doar 2%. „Nu puteam găsi ochelari performanţi. Am auzit la radio de acest centru. Nu-mi venea a crede că totul este gratis. Avem ochelari cu dioptrii pentru înot. Aceşti ochelari nu pot fi găsiţi în RM. Avem şi monitor cu ajutorul căruia fiul învaţă. Sunt mulţumită că ne ajută străinii, dar nu şi statul nostru. Copii ca fiul meu sunt mulţi, dar nevăzuţi de societate. Vrem ca să fie tipărite manuale, caiete pentru copiii cu vedere slabă, ca ei să poată învăţa şi la şcoală, ceea ce Ministerul Educaţiei nu face”.

Centrul dispune de tehnică care utilizează metode moderne de diagnosticare a vederii: teste de acuitate vizuală destinată persoanelor cu vedere slabă, retinoscop, examinarea cu lampa cu fantă, tomografie în coerenţă optică, care ne ajută să diagnosticheze afecţiuni ale retinei, nervului optic, teste de contrast, perimetrie computerizată. Metodele sunt diverse şi totul este gratis.

Tatiana Ghidirimschi susţine că ar vrea ca şi statul Republica Moldova, şi anume Ministerul Sănătăţii să se implice în activitatea centrului. „Am vrea să încheiem un acord de colaborare cu statul, în care să se vadă strict cine şi ce ar putea face. Asta vor susţinătorii din Norvegia. Să asigure statul în care activăm,ca să nu achite Norvegia încăperea unde activează centrul (5000 de lei lunar pentru 72 metri pătraţi), pentru că oferă servicii de reabilitare pentru persoanele cu probleme de vedere, care sunt cetăţeni moldoveni.

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în Republica Moldova sunt 11 mii de oameni cu vedere slabă, dintre care 450 de copii. În realitate, numărul acestora este mult mai mare, a spus Ghidirimschi.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa