Datoria voastră

lupu-timofti-filat

Foto: Nadea Roşcovanu

 

Sute de oameni au protestat miercuri în faţa Preşedinţiei, exprimându-şi nemulţumirea faţă de acţiunile guvernării care a transformat cele 13,6 miliarde furate din cele trei bănci: BEM, Banca Socială, Unibank, în datorie de stat. Mai mulţi experţi economici au atras atenţia că, deşi subiectul prezintă un interes major pentru cetăţeni, proiectul de punere a miliardelor furate pe umerii cetăţenilor a fost elaborat în condiţii lipsite de transparenţă. Statul, prin intermediul Ministerului Finanţelor, urmează să restituie BNM, timp de 25 de ani, în loc de 13,6 miliarde, 25,1 miliarde de lei.

În mai 2016, Centrul Naţional Anticorupţie a avizat negativ proiectul de transformare a banilor furaţi în datorie de stat. CNA a atras atenţia că deşi BNM a acordat credit, prin garanţiile asumate de guvernele Leancă şi Gaburici, celor trei bănci, cu o dobândă de 0,1%, statul, prin intermediul Ministerului Finanţelor, se angajează să restituie datoria cu o dobândă deja de 5%.

„Un proiect care afectează interesele cetăţenilor”

Potrivit proiectului Legii privind emisiunea obligaţiunilor de stat, Ministerul Finanţelor se obligă în termen de şapte zile să emită şi să transmită BNM obligaţiuni de stat în valoare de până la 13,583 milioane de lei, pe care urmează să le răscumpere cu o rată a dobânzii de 5% pe parcursul a 25 de ani. În avizul CNA din 18 mai semnat de directorul instituţiei, Viorel Chetraru, se atrage atenţia că: „Nu sunt clare criteriile de care s-au ghidat autorii proiectului la stabilirea termenului de 25 de ani de acordare a creditului” şi că: „o incertitudine constituie şi mărimea dobânzii de 5% plătită de stat BNM, deoarece, potrivit contractelor încheiate între BNM şi BEM, Banca Socială şi BC Unibank, mărimea dobânzii era de 0,1%. În final, CNA constată că „proiectul este unul care afectează grav drepturile şi interesele fundamentale ale cetăţenilor, garantate prin lege”.

Discuţiile în Parlament au fost evitate

În pofida acestui fapt, proiectul de lege a fost retras din Parlament şi a fost aprobat săptămâna trecută prin asumarea răspunderii de către Guvernul Filip, autorităţile argumentând că acest fapt reprezintă o condiţie în vederea deblocării finanţării de către FMI. Moţiunea de cenzură semnată de deputaţii PSRM, PCRM şi PLDM împotriva Guvernului Filip, care urma să fie dezbătută săptămâna aceasta în Parlament, şi, ca rezultat, opinia publică avea să fie informată mai bine despre acest proiect, a fost evitată cu abilitate. Coaliţia majoritară a iniţiat o şedinţă ad-hoc a Parlamentului, luni, 3 octombrie, dar nu s-a prezentat la aceasta. Într-o declaraţie a majorităţii transmisă presei aceasta şi-a explicat boicotul prin faptul că printre semnatarii moţiunii de cenzură se regăsesc deputaţi care sunt investigaţi în cazul BEM sau care au fost beneficiari indirecţi ai furtului de la această bancă.

Le reamintim tuturor de faptele deputaților PLDM, înainte ca acest Guvern să fie nevoit să își asume răspunderea. Acești deputați PLDM reprezintă partidul care s-a dovedit că a permis dezastrul de la BEM, administrând în mod direct BEM din 2009 până în 2014, creând schema care a dus la furtul din banca respectivă”, se spune în declaraţie. În replică, preşedintele fracţiunii PLDM, Tudor Deliu, a amintit că în acea perioadă principalele instituţii ale statului responsabile de supravegherea banilor, erau subordonate PD: „Cine în acea perioadă conducea BNM, cine dirija PG, CNA, instituţiile de justiţie, cine era ministru al Economiei, unde au fost aceste instituţii care trebuia să urmărească mişcarea banilor în RM?”. „Opinia noastră, a deputaţilor din fracţiunea PLDM, este că cei de la guvernare vor să tergiverseze ancheta furtului miliardului. Dacă erau cointeresaţi să vadă unde au dispărut banii, actuala guvernare nu transforma miliardele furate în datorie publică”, a mai spus Deliu.

Taxe mai mari, servicii – mai puţine

Marţi, şeful statului, Nicolae Timofti, a semnat decretele pentru promulgarea legilor asumate de Guvern, printre care se găsește și proiectul de lege prin care cetățenii R. Moldova sunt obligați să întoarcă miliardul de dolari furat de la cele trei bănci. Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, a relevat că datoria va fi resimţită de cetăţeni imediat după alegeri. Cel mai probabil vor fi majorate taxele fiscale, iar serviciile în domeniul sănătăţii, educaţiei, asistenţei sociale etc. vor fi mai puţine. Nu e exclus ca autorităţile să recurgă la împrumuturi de la băncile comerciale din RM ori de la partenerii de peste hotare pentru a restitui cele 700 de milioane de lei, parte a datoriei, în 2017.

Soluţii ratate de actuala guvernare

 Experţii de la Expert-Grup au identificat cel puţin trei măsuri alternative prin care s-ar fi putut evita majorarea datoriei de stat cu 37 la sută (până la 25,1 miliarde lei). Aceştia susţin că sunt puţine şanse ca datoria să scadă din contul recuperării banilor, aşa cum aruncă cu promisiuni preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi premierul Pavel Filip. „Decizia a fost luată pe fondul progreselor modeste în remedierea consecinţelor fraudei bancare. Procesul de recuperare a banilor furaţi din cele trei bănci se derulează lent şi netransparent, iar cercetările penale de până acum au fost cu rezultate modeste, cel puţin din perspectiva celor vizibile”, se spune în nota experţilor.

Aceştia consideră oportună pronunţarea Curţii Constituţionale asupra legalităţii prevederilor legislative care au permis acordarea creditelor de către BNM sub garanţia Guvernului. Astfel, creditele acordate de BNM nu ar mai fi fost rambursate din contul contribuabililor, ci din contul veniturilor ulterioare ale BNM.

A doua soluţie ar fi fost ca, în locul emiterii obligaţiunilor de stat care urmează să fie stinse pe seama veniturilor colective din bugetul de stat, să fie creat un fond special la nivelul bugetului din care, eşalonat, să fie întoarsă datoria către BNM. Veniturile la fondul respectiv ar trebui specificate expres ca fiind din realizarea activelor băncilor lichidate, din banii rezultaţi din investigaţiile demarate sau alte surse excepţionale, cum ar fi profitul BNM transferat anual la bugetul de stat. Respectiv, efectul pozitiv ar fi fost că datoriile către BNM nu ar fi fost stinse din veniturile acumulate la buget în urma încasării taxelor şi impozitelor contribuabililor, ci din surse care ţin nemijlocit de activitatea bancară.

A treia soluţie se referă la convertirea datoriei într-un fond de investiţii. Conform acestei opţiuni, resursele financiare colectate din buget nu ar fi fost achitate către BNM, ci s-ar fi creat un fond care ar fi gestionat aceşti bani şi ar fi oferit credite accesibile pentru micul business. Acest pas ar fi asigurat o cu totul altă percepţie a populaţiei, banii fiind puşi în serviciul şi în ajutorul lor.

The following two tabs change content below.