„Dacă nu stropeşti, n-ai!”

Vladimir Toderaş, vicedirector al Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor: „Principala problemă în protecţia plantelor este lipsa de cunoştinţe”

DSC_1239piata centralanadeajda roscovanu photo

Foto: Nadea Roşcovanu

În timp ce tot mai mulţi consumatori de fructe şi legume pe care le cumpără de la Î.M. „Piaţa Centrală” din Chişinău se plâng de alergii, intoxicaţii după ce consumă fructe şi legume şi pun la îndoială faptul că acestea sunt verificate privind conţinutul de nitraţi, nitriţi şi alte reziduuri, şeful Direcţiei municipale pentru siguranţa alimentelor, Roman Vengher, ne asigură că produsele comercializate în interiorul Pieţei Centrale sunt verificate şi corespund tuturor standardelor calităţii. Totuşi, în primul semestru al anului, specialiştii au descoperit pe teritoriul Î.M. „Piaţa Centrală” peste 43.000 de kg de produse vegetale neconforme.

După ce am primit la redacţie mai multe plângeri din partea unor mame, ai căror copii au avut alergii după ce au consumat fructe şi legume procurate pe teritoriul pieţelor din capitală, am încercat să aflăm cum sunt verificate acestea. Vânzătorii de la piaţă ne-au asigurat că, în fiecare dimineaţă, înainte de a începe să vândă produse agricole, merg la laborator şi testează marfa. O expertiză costă 3 lei. La întrebarea dacă au fost cazuri când acestea nu corespundeau standardelor, femeile au negat: „Niciodată! Noi lucrăm cu unii şi aceiaşi fermieri. Marfa e adusă de la Criuleni. Este bună, crescută în sere, acasă”, ne spune una din ele.

„Desigur că-i stropim, dar sunt fără nitraţi!”

Şi precupeaţa Maria, care vinde doar roşii, spune că roşiile sunt testate la laborator şi coincid standardelor. „Fără testarea de la laborator nu avem dreptul să vindem. Cei din afara pieţei nu merg la laborator”, adaugă femeia. O vânzătoare vinde castraveţi în afara pieţei. Femeia zice că marfa nu a fost verificată la laborator, dar afirmă cu tărie că aceştia sunt „fără nitraţi”, pentru că sunt crescuţi de ea acasă. O întreb dacă-i stropeşte. „Desigur că-i stropim. Dacă nu stropeşti, nu ai”, îmi răspunde aceasta, precizând că vinde ce are pe lângă casă ca să poată trăi.

Solicitat de JURNAL de Chişinău, şeful Direcţiei municipale pentru siguranţa alimentelor, Roman Vengher, spune că „este greşit când se crede că practic toate intoxicaţiile sunt din cauza nitraţilor şi nitriţilor. În comunitatea europeană problema nitraţilor nu este actuală. Acolo se verifică la nitraţi numai frunzoasele – aisbergul, rucola. Dar, în mare parte, intoxicaţiile apar din cauza reziduurilor, adică a acelor urme pe care le lasă substanţele chimice în produsele vegetale, atunci când se stropesc fructele şi legumele cu preparate de uz fitosanitar. Există peste 300 de preparate utilizate care lasă reziduuri în produsele vegetale”.

Totuşi vicedirectorul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” din Chişinău, Ludmila Simonov, susţine că la spital se adresează pacienţi cu intoxicaţii cu produse alimentare, fructe, legume, dar nu se ştie exact de la ce s-a produs intoxicaţia.

Importanţa trasabilităţii produselor agricole

Roman Vengher recunoaşte că problema principală rezidă în trasabilitatea produselor, adică drumul de la producător până la consumator, fie ele de origine animală, fie vegetală. Potrivit lui, în RM orice producător care comercializează produse agricole trebuie să fie înregistrat în regiunile în care le cultivă. Acesta este obligat să ţină evidenţa preparatelor de uz fitosanitar prin intermediul unui registru, care este verificat de angajaţii ANSA. Totodată Roman Vengher precizează că primele probe ale fructelor şi legumelor care urmează să fie vândute pe piaţă se fac într-un laborator acreditat, apoi se certifică marfa prin eliberarea certificatului de inofensivitate pentru toţi producătorii agricoli de către direcţia teritorială a ANSA. Abia atunci se comercializează marfa în pieţe, unde se verifică certificatul de inofensivitate şi se controlează conţinutul de nitraţi şi nitriţi, în laboratorul pentru efectuarea expertizei sanitar-veterinare cu ajutorul nitratometrelor.

Oficialul susţine că legumele şi fructele care nu coincid cu standardele sunt nimicite. În unele cazuri se folosesc pentru hrana animalelor. În semestrul I, anul 2016, la Î.M. „Piaţa Centrală” au fost depistate 43200 kg de produse vegetale neconforme. În luna iunie curent, la aceeaşi piaţă au fost circa 7500 de kg de fructe neconforme.
Referindu-se la comerţul din jurul Pieţei Centrale, Roman Vengher relevă că „azi legislaţia nu prevede confiscarea mărfii dacă marfa nu corespunde standardelor. Dacă în interiorul pieţei există cerinţe, reguli care se cer respectate de către comercianţi, în afara pieţei comercianţii vând marfă ignorând orice cerinţe. Această problemă poate fi rezolvată doar cu implicarea autorităţii publice locale”.

Potrivit şefului Direcţiei pentru siguranţa alimentelor din Chişinău, în RM există un plan naţional de monitorizare a elementelor dăunătoare din produse, finanţat din banii statului, care se desfăşoară al treilea an. Probele prelevate sunt investigate în laboratoare internaţionale. „Concluziile acestor laboratoare, pentru subdiviziunea teritorială Chişinău, n-au arătat abateri de la norme”.

Totuşi vicedirectorul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” din Chişinău, Ludmila Simonov, susţine că la spital se adresează pacienţi cu intoxicaţii cu produse alimentare, fructe, legume, dar nu se ştie exact de la ce s-a produs intoxicaţia.

„La noi producătorii învaţă de capul lor ce şi cum să facă”

Referindu-se la gradul de informare a producătorilor cu privire la utilizarea substanţelor de uz fitosanitar, vicedirectorul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor, Vladimir Toderaş, relevă că şcolarizarea acestora reprezintă o problemă. În ţările europene producători agricoli trebuie să fie licenţiaţi, să aibă un grad oarecare de pregătire. Pe când la noi producătorii, de regulă, învaţă de capul lor ce şi cum să facă, iar în urma utilizării incorecte a chimicalelor, îngrăşămintelor, deseori au de suferit consumatorii.
„Conform legii, există toate normativele privind utilizarea produselor – şi perioada de aşteptare, şi doza, şi recomandările privind utilizarea unor produse, când şi la ce cultură trebuie aplicate. Marea problemă este în ce măsură sunt respectate aceste cerinţe ale legii”, afirmă el.

Cât de ecologică este agricultura noastră?

„Noi avem două blocuri – agricultura convenţională şi agricultura ecologică. Avem o lege privind agricultura ecologică, unde este reglementată aplicarea majorităţii pesticidelor în măsurile de protecţie. Avem un registru privind utilizarea produselor pentru agricultura ecologică. În baza acestuia putem să vorbim în ce măsură sunt utilizate metodele ecologice, inofensive de protecţie care reduc poluarea şi toxicitatea. În cadrul institutului nostru, elaborăm numai metode inofensive pentru protecţia plantelor. Avem şi un set de produse fungicide, insecticide pentru agricultura ecologică. În ultimii ani, mulţi producători se adresează la noi şi-i asigurăm cu aceste produse”, ne informează Vladimir Toderaş.

The following two tabs change content below.