„Dacă nu rezolvăm problema corupţiei, compromitem ideea de integrare europeană”

Interviu cu ministrul Educaţiei, Maia Sandu

 

maia2

 

Care sunt principalele provocări cărora va trebui să facă faţă în timpul apropiat coaliţia de guvernare, ce calităţi ar trebui să posede un ministru şi cum ar trebui să-şi aleagă echipa ca să asigure continuitatea reformelor începute? Ar trebui RM să caute miniştri în alte ţări, urmând exemplul conducerii statului ucrainean? – sunt câteva din întrebările pe care le-am adresat ministrului Educaţiei, Maia Sandu.

– Stimată dnă Maia Sandu, cum apreciaţi rezultatul alegerilor din 30 noiembrie? Şansa partidelor prooccidentale de a crea o majoritate parlamentară a fost pe muchie de cuţit. Ce concluzii ar trebui să tragă din acest scrutin politicienii?

Concluziile sunt ușor de dedus: dacă ne dorim să avem în continuare sprijinul populației pentru modernizarea țării după modelul de integrare europeană, trebuie să asigurăm o altă calitate a politicilor pe care le adoptăm și o altă viteză de implementare a acestora. Supărările cele mai mari ale populației, care ne-au fost confirmate și în cadrul întâlnirilor electorale, țin de salarii și pensii mici, corupție și justiție ineficientă. Toate aceste probleme sunt direct resimțite de oameni și, fiind destul de complexe, perpetuate de-a lungul a multor ani, necesită timp pentru a fi soluționate în mod democratic și definitiv. De exemplu, pentru creșterea salariilor și pensiilor, avem nevoie, în primul rând, de o economie competitivă, iar aceasta se construiește în timp. Reducerea semnificativă a corupției la toate nivelurile poate fi obținută doar dacă avem instituții puternice și, pentru asta, iarăși avem nevoie de timp. Pe de altă parte, declanșarea unui război adevărat împotriva corupției și transmiterea unui semnal clar că aceasta nu va mai fi tolerată este un lucru care poate fi făcut imediat și care nu necesită cheltuieli majore. Combaterea corupției ne va permite să rezolvăm mai multe probleme; mai puțină evaziune fiscală, mai puțini bani publici furați prin intermediul achizițiilor publice înseamnă mai multe resurse disponibile pentru creșterea salariilor profesorilor, medicilor și ale altor categorii de angajați publici. Dacă nu vom reuși să înregistrăm progrese în rezolvarea acestor probleme, riscăm nu doar să pierdem guvernarea, ci și să compromitem ideea de integrare europeană și de stat al bunăstării, în general.

– Partidele proeuropene au posibilitatea de a crea o nouă coaliţie de guvernare, care va trebui să acţioneze hotărât în vederea realizării parcursului european al RM. În viziunea dvs, căror provocări majore va trebui să facă faţă viitoarea guvernare?

Partidele proeuropene au o experiență de cinci ani de guvernare și ar fi mare păcat să nu învețe din greșelile comise în această perioadă. La alegerile din noiembrie oamenii au votat mai ales pentru modelul de dezvoltare a țării pe care îl promovează aceste partide și mai puțin pentru modul în care a fost guvernată țara în acești ani. Capacitatea de a înțelege și de a recunoaște acest lucru este probabil cea mai mare provocare a noii coaliții. Bineînțeles că există și factori de alt ordin, de exemplu de natură externă, care pot complica actul guvernării. Dar atâta timp cât avem sprijinul partenerilor europeni și suntem pe aceeași lungime de undă cu vecinii noștri, România și Ucraina, riscurile externe pot fi minimizate. Provocarea majoră rămâne a fi capacitatea noastră de a formula corect sarcinile pentru următoarea guvernare și de a identifica oameni profesioniști, integri și motivați pentru a face schimbările necesare și a asigura standarde de viață mai bune pentru toate categoriile de cetățeni, indiferent de preferințele politice sau apartenența etnică a acestora. E timpul să renunțăm la orgolii de tot felul și să ne concentrăm cu adevărat pe asigurarea bunăstării și demnității oamenilor.

– Reformele în educație au avut un ecou puternic în societate. Ce calităţi ar trebui să posede un ministru, cum ar trebui să-şi aleagă echipa, așa încât să promoveze schimbări structurale pe termen lung și să asigure continuitatea reformelor începute?

În primul rând, sprijinul politic pentru reforme înseamnă foarte mult. Noi am avut acest sprijin din partea PLDM. Spre deosebire de alți miniștri din actualul cabinet, eu am avut libertatea să formez echipa de bază (inclusiv la nivel de viceminiștri), făcând abstracție de apartenența politică a oamenilor. Acest lucru mi-a permis să fiu selectivă și să aduc la minister profesioniști, oameni dedicați, deschiși la minte, uniți de un singur obiectiv – să construiască o școală mai bună. Un alt element foarte important pentru succes este credibilitatea. Oamenii vor crede în reforme, iar cei din sector vor începe să-și schimbe comportamentul spre bine doar dacă vor crede și vor vedea că ministrul, membrii echipei ministerului sunt oameni integri și acționează în interesul societății. Altfel spus, un ministru bun trebuie să știe să identifice profesioniști, să se asigure de integritatea oamenilor cu care lucrează, să știe să-și asculte echipa și să aibă curajul să promoveze reforme dificile la nivel politic.
Iar pentru ca reformele să fie eficiente pe termen lung, trebuie să existe consecvenţă. În același timp, asigurarea continuității este un lucru greu de realizat în condițiile în care funcționarii publici au salarii mici. Oamenii care constituie nucleul ministerului și datorită cărora am reușit să realizăm anumite lucruri ar putea câștiga mult mai mult activând în altă parte și nu e real să ne imaginăm că, în aceste condiții, aceștia vor rămâne pentru o perioadă îndelungată în serviciul public. Este absolut necesar ca următorul guvern să abordeze acest subiect în modul cel mai serios și să identifice soluții viabile.

– Cine credeți că ar putea realiza cu adevărat schimbări la nivel instituțional și de mentalitate în Republica Moldova? Ce instituții reprezintă pilonii-cheie pentru a îndeplini obiectivele despre care vorbiți?

Schimbările instituționale și de mentalitate sunt greu de realizat. Construirea unor instituții independente, puternice, care să-și facă treaba bine poate dura decenii. Din păcate, noi am reușit foarte puține la acest capitol de la declararea independenței încoace. Mai mulți ani la rând am considerat că avem o bancă națională puternică, dar ultimele evenimente în sectorul bancar demonstrează că nu este așa. Alt exemplu este Agenția Națională de Reglementare în Energetică în care, de-a lungul timpului, s-au făcut investiții semnificative și care încă nu a ajuns să fie un regulator eficient. Oricum, chiar dacă experiențele sunt descurajatoare, trebuie să insistăm pe construirea instituțiilor. Ținând cont de agenda priorităților pentru perioada următoare, printre cele mai importante instituții ale statului care merită toată atenția, se numără Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Consiliul Concurenței, Agenția pentru Achiziții Publice, Inspecția Financiară, Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Este foarte important ca aceste instituții să fie conduse de profesioniști și să se bucure de libertate de acțiune. Ministerul Finanțelor este o altă instituție extrem de importantă care poate provoca schimbări în toate sectoarele prin reformarea fiscului și a serviciului vamal, pe de o parte, și prin exercitarea presiunii pe sectoarele ineficiente care irosesc banii publici, pe de altă parte.

– Cum apreciaţi iniţiativa liderilor ucraineni de a acorda cetăţenie unor profesionişti din SUA, Georgia şi Lituania pentru a-i desemna în funcția de miniștri ai finanțelor, sănătății și economiei? Ar putea fi aceasta o soluţie şi pentru RM pentru a reduce nivelul înalt de corupţie și a asigura funcționalitatea reformelor?

Cred că este o inițiativă curajoasă. Ucraina este o țară de peste 10 ori mai mare decât Moldova și nu s-a sfiit să recunoască că s-ar putea să nu aibă suficiente capacități și expertiză pentru a face transformări rapide și de calitate. Pentru Republica Moldova acest lucru este și mai relevant, ținând cont de resursele limitate. În special, domeniile care țin de reforma justiției și combaterea corupției ar beneficia de pe urma acestei abordări. Aici am putea să invităm specialiști din România sau din țările baltice. Adesea, oameni din exterior pot avansa reformele mult mai rapid, nefiind implicați în rețelele noastre închise și conservatoare. De exemplu, la Ministerul Educației avem un consultant internațional care ar putea fi un ministru excelent.

– De ce în Republica Moldova proiectul European nu reprezintă o prioritate pentru majoritatea cetățenilor și generează conflicte sociale interne?

În primul rând, pentru că nu am reușit să comunicăm suficient despre avantajele acestui proiect. Instituțiile statului au capacități slabe de informare și nu au putut asigura o comunicare eficientă și pe înțelesul tuturor. O parte din instituțiile media i-au sărit statului în ajutor, dar au fost devansate de alte instituții media care au avut ca scop denigrarea proiectului european. În același timp, cele mai convingătoare argumente sunt rezultatele resimțite direct de toți cetățenii. În situația în care unele instituții ale statului se declară proeuropene, dar acționează contrar valorilor europene, nicio campanie de comunicare, oricât de bună, nu va convinge oamenii.

– La 23 noiembrie a intrat în vigoare Codul educaţiei, la ce schimbări trebuie să ne aşteptăm în timpul apropiat? Guvernul va putea asigura majorarea salariilor profesorilor?

Codul educației este documentul nostru principal de reforme și „greul” implementării revine următorilor 4-5 ani. Sunt foarte multe lucruri de făcut, iar rezultatele nu se vor resimți imediat, din păcate. Eforturile noastre vor fi axate pe crearea în școală a unui mediu care să stimuleze efortul atât din partea elevului/studentului, cât și a profesorului. Vom încerca să definim mai bine care sunt așteptările noastre față de școală prin adoptarea unor standarde clare și vom oferi asistență, inclusiv prin instruirea masivă a profesorilor, pentru atingerea acestor standarde. Vom extinde autonomia instituțiilor de învățământ cerând totodată transparență și implicare a societății civile în activitatea școlii.

Creșterea rigorilor față de profesori trebuie neapărat însoțită de îmbunătățirea sistemului de salarizare. Problema cea mai gravă cu care ne confruntăm astăzi în sector este interesul foarte scăzut al tinerilor cu potențial pentru profesia de pedagog. Ca să soluţionăm această problemă trebuie să-i convingem pe acești tineri că statul poate să le asigure un trai decent dacă vor activa în educație. Aceasta înseamnă în primul rând un salariu competitiv. Mărimea actuală a pensiei este, de asemenea, un element demotivant: oameni care au contribuit mai mult de patru decenii la fondul de asigurări sociale au ajuns să primească pensii doar puțin mai mari decât cei care nu au contribuit deloc sau au contribuit cu sume mult mai mici. Noi ne-am propus să elaborăm un sistem de salarizare bazat pe performanțe, dar și în această formulă vom avea nevoie să creștem bugetul. Sunt conștientă de faptul că reformarea salarizării și corectarea modalității de calcul a pensiilor reprezintă lucruri care depășesc cadrul politicilor educaționale și că vom avea nevoie de reforme și în alte sectoare. Totodată, pot afirma cu certitudine că, în lipsa unui sistem de motivare adecvat, reformele inițiate în educație nu vor avea rezultatele pe care le aşteptăm.

– Veţi rămâne în funcția de ministru al Educației pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor stabilite sau veţi opta pentru funcția de deputat?

Ca să iau o decizie dacă rămân sau nu la Ministerul Educației, trebuie mai întâi să știu dacă am o asemenea alegere. Discuțiile între partidele care au anunțat că intenționează să formeze o guvernare de coaliție abia au început. Mai întâi, trebuie să se decidă cum se partajează sectoarele. În cazul în care educația rămâne la PLDM, lucru care ar fi logic să se întâmple, ținând cont de angajamentele partidului din această campanie, partidul urmează să decidă cine este cel mai potrivit pentru funcția de ministru. Eu țin foarte mult la proiectele pe care le-am inițiat în educație și îmi doresc ca acestea să fie continuate de către cineva din membrii actualei echipe manageriale a ministerului. Decizia de a rămâne sau nu la minister va depinde și de calitatea oamenilor din cabinetul de miniștri.

– Vă mulţumim.