„Dacă nu ești loial partidului, ai puține șanse”

Interviu cu primarul de Cimișlia, Gheorghe Răileanu

– Stimate Domnule Răileanu, se ştie că gunoiştea din Cimişlia sufocă locuitorii oraşului. Ce ați făcut pentru a soluționa această problemă?

Gunoiștea a fost construită în anii 70, s-a dovedit a fi prea aproape de oraș, la 420 m, în plus, este situată în preajma drumului Cimișlia–Basarabeasca și arde aproape tot timpul. Are o suprafață mică, de 2,5 ha, şi este suprasolicitată, nu este nimic prevăzut pentru prelucrarea gunoiului. Arde la nivel subteran, focul este întreţinut de oamenii care colectează fier uzat. Sarcina noastră este să asigurăm accesul interzis pe teritoriul acesteia, pentru a preveni incendiile.

În 2008, am făcut cunoştinţă cu ambasadorul Republicii Cehia la Chişinău. Am semnat două memorandumuri de colaborare patrulaterală cu Ministerul Mediului al R. Moldova, Agenția de Dezvoltare a Cehiei, Primăria Cimișlia şi Primăria Basarabeasca. Un memorandum viza stația de epurare care funcționează, iar al doilea lichidarea gunoiștii pe banii poporului ceh. Inițial, a fost alocat 1.000.000 de euro, dar ulterior a intervenit Agenția de Dezvoltare Sud.

Ca rezultat, banii au fost direcționați spre un studiu de fezabilitate mai amplu, sensul căruia nu îl văd. Din banii aceştia, de la începutul anului, au fost cheltuiți peste 700.000 de euro. Acum cehii au identificat alte surse și, la începutul anului curent, erau gata pentru recultivarea gunoiștii și pentru construcția uneia temporare.

– Care este rostul unei gunoiști temporare?

Cehii nu acceptă lichidarea gunoiștii până nu va fi amenajată alta. La implementarea proiectului, au fost multe discuții cu ministrul Mediului, Valeriu Munteanu. Dacă la început acesta a aprobat acțiunile propuse de cehi, înainte demisia sa, a respins implementarea proiectului, fiind împotriva unei gunoiști temporare, ci doar a uneia regionale. Sunt indignat de inacțiunile lui Munteanu. Cehii așteaptă deblocarea situației, iar autoritățile centrale boicotează proiectul.

În urma unei manifestaţii, populația orașului a adoptat o rezoluţie adresată premierului Filip, în care am descris problemele serioase legate de această gunoiște. Am transmis-o personal premierului Filip la inaugurarea unei prize pentru pompieri la Cimișlia, construită pe bani europeni. Nu am niciun răspuns, dar sper să ne ajute. Oamenii nu mai pot trăi din cauza acestei gunoiști. Vor să blocheze drumul Cimișlia–Basarabeasca, iar altă idee, care nu mi-ar plăcea deloc, să transporte gunoiul în centrul orașului.

Autoritățile centrale nu sunt interesate de ce se întâmplă aici, nu le interesează inițiativa locală, din contra, ele urmăresc doar să le fii loial. Dacă nu ești loial partidului aflat la guvernare sau dacă mai pui o întrebare și critici pe cineva, ai puține șanse de a fi susținut. Odată am curajul să critic un viitor ministru la o emisiune TV şi pentru asta mi s-a dat din deget. Această situaţie ne convinge că trebuie să ne bazăm pe forţele proprii.

– Dle Răileanu, sunteţi la al treilea mandat, ce ați întreprins pentru crearea locurilor de muncă la Cimișlia? Se ştie că din raionul Cimişlia pleacă cei mai mulţi oameni peste hotare…

Am studiat fenomenul migrației ca să aflu de ce pleacă totuşi oamenii. Cimișlia este campioană la plecarea oamenilor peste hotare. O parte au plecat din cauza schimbărilor climatice. Suntem într-o zonă – pe valea râului Cogâlnic – în care toate lacurile au secat. Din cinci ani trei sunt secetoși. Lucrăm la un proiect pentru reabilitarea unei zone umede în lunca râului Cogâlnic și la amenajarea unui lac de acumulare a apei cu suprafața de 150 ha și capacitatea de 3–7 milioane cubi de apă. Specialiștii susțin că râul transportă o cantitate suficientă de apă, 20 milioane de metri cubi de apă pe an. Acest lac ar permite relansarea agriculturii din regiune. Am plantat vreo 360 de ha de pădure în oraș, timp de vreo patru ani, am deschis o piață agroalimentară regională, cu scopul de a stimula agricultura.

Din 2007, lucrez la proiectul unui parc industrial, am stabilit relații cu județul Prahova din România, pionier la deschiderea parcurilor industriale în România. Am repartizat 40 ha pentru amenajarea acestui parc, am făcut diferite acțiuni promoționale, au fost elaborate actele necesare pentru proiect. Am reușit să fim incluși într-un program unic, cu o finanțare pentru prima etapă de 15 milioane de lei. Banii erau alocați de Fondul de Dezvoltare Regională, în 2014–2015, trebuia să primim această finanțare. Nu am primit niciun leu.

Pretextul lor a fost că nu am avea lut, deși la vreo 200–300 m avem o carieră neautorizată și, de mai bine de patru ani, nu putem schimba cele 2,5 ha de pământ împădurit pe această carieră. Vrem acest schimb din mai multe considerente: în primul rând, cariera are maluri abrupte și ar putea să se surpe, în al doilea rând, cariera s-a extins până la sectorul privat de vii și, în al treilea rând, dacă recultivăm această carieră, ar putea să avem vreo 500.000–600.000 de tone de lut, car pot fi folosite la infrastructura parcului industrial și la recultivarea gunoiștii. Parcul industrial este în preajma poligonului orășenesc pentru depozitarea gunoiului. Lupt cu Guvernul și Cancelaria de Stat. Când ajunge proiectul la executiv, se găsește cineva acolo cu interese obscure și proiectul este respins.

– Mai aveţi proiecte blocate de autorităţile centrale?

Autoritățile centrale nu sunt interesate de ce se întâmplă aici, nu le interesează inițiativa locală, din contra, ele urmăresc doar să le fii loial. Dacă nu ești loial partidului aflat la guvernare sau dacă mai pui o întrebare și critici pe cineva, ai puține șanse de a fi susținut. Odată am curajul să critic un viitor ministru la o emisiune TV şi pentru asta mi s-a dat din deget. Această situaţie ne convinge că trebuie să ne bazăm pe forţele proprii.

– Ați fost ales în funcția de primar de Cimișlia pentru al treilea mandat, ce aţi reușit să faceți pentru oraș timp de un deceniu?

Când am venit la primărie, mi-am propus să nu admit corupția la primărie, să nu fie nicio grupare care ar putea influența deciziile consiliului, dar lucrul ăsta e foarte complicat. Nu am reușit să fac multe lucruri din cauza mijloacelor financiare insuficiente şi din cauza blocajelor comuniștilor aflați la putere. Aveam reputația de anticomunist încă de pe când am fost președinte de raion, 1989–1991. Cred că nu avem corupție în primărie. Rezist la presiunile diferitor interese, pentru că sunt și din exterior, sunt consilieri care au interese private. E normal ca oamenii să aibă interese. Primarul şi funcționarii publici trebuie să fie capabili instituțional să opună rezistență lucrurilor care nu corespund legilor și intereselor localității. Am avut tot timpul o opoziție puternică în consiliu. Către sfârșitul mandatului am ajuns la un numitor comun.

Interviu realizat de Victoria Popa