„Dacă Moscova este nemulțumită, înseamnă că mergem pe drumul cel bun”

eduardtugui_523a43833bInterviu cu doctorul în politologie Eduard Ţugui, expert politic, IDIS „Viitorul”

– Să admitem că am reuşi să parafăm, apoi să semnăm Acordul de Asociere cu UE. Credeţi că, în acest caz, vor înceta presiunile din partea Federaţiei Ruse sau aceste provocări pot lua o altă înfăţişare?

Presiunile Rusiei vor înceta probabil până la Vilnius, deocamdată Moscova doar ne-a reamintit despre instrumentele pe care le are la dispoziție. După Vilnius, pe termen mediu și lung, vor urma cu siguranță alte forme de presiune. În fond, noi deja cunoaștem instrumentele, dar intensitatea și formula exactă a acestor presiuni va depinde mult de ce va însemna perioada post-Vilnius pentru Republica Moldova, implicit de cum vor fi implementate reformele conexe procesului de integrare europeană sau de rezultatele viitoarelor alegeri parlamentare. Acțiunile Rusiei au devenit din această perspectivă un indicator al parcursului european al Republicii Moldova, dacă Moscova este nemulțumită înseamnă că mergem pe drumul cel bun, acțiuni care se vor atenua semnificativ doar când viitorul european al Moldovei va fi ireversibil. Altfel, câtă vreme mai există o doză de incertitudine asupra viitorului Moldovei, Rusia va specula această „păcăleala euro-asiatică”.

– Cât de important pentru Republica Moldova este să obţină o mai mică dependenţă energetica faţă de Federaţia Rusă în demersul ei european? Există o relaţie între dependenţa energetică şi integrarea europeană?

Evident că există o relație cauzală între securitatea energetică și integrarea europeană a Republicii Moldova. Dacă va reuși să-și diversifice sursele de energie, RM va putea să neutralizeze unul dintre instrumentele de presiune ale Rusiei. De altfel, nu întâmplător Rusia reacționează bolnăvicios la orice proiecte energetice alternative ale RM sau ale UE.

– Este Transnistria cel mai mare instrument de presiune al Federaţiei Ruse? Acordul de asociere şi cel de Liber Schimb vor avea un efect practic asupra rezolvării diferendului transnistrean?

Cu siguranță că regimul neconstituțional de la Tiraspol și militarii ruși din estul RM sunt principalul instrument de presiune a Rusiei, dovadă că instrumentul a fost creat odată cu independența statului nostru și a fost utilizat în toți acești ani pentru ancorarea în CSI, pentru introducerea anumitor articole în Constituție (cum sunt Art. 11 sau Art. 13) sau pentru condiționarea relațiilor cu statele vecine. Acordul de Asociere, implicit Acordul privind Zona de Liber Schimb, are deja efecte asupra cadrului de negocieri privind conflictul transnistrean, chiar dacă nu a fost parafat încă. Mai mult, negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean au fost reluate în toamna lui 2011 și datorită deschiderii negocierilor RM cu UE privind aceste documente. Deocamdată însă, aceste documente, nefiind semnate, nu au condus la rezultatele scontate, dar efectele pozitive sperăm să apară în timp. Depinde de felul în care autoritățile de la Chișinău vor gestiona dosarul transnistrean în noul context, când vom fi conectați, prin aceste acorduri, la cea mai mare economie a lumii. O zonă de liber schimb cu UE sau un regim liberalizat de vize trebuie să conducă la rezultate pozitive, mai ales dacă și Ucraina va participa la această zonă de liberă circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor cu UE. Dar repet, aceasta reprezintă (doar) un nou context internațional mai favorabil, nu o garanție implicită a reintegrării țării. De aici încolo, intervine capacitatea clasei politice și a întregii societăți moldovenești de a identifica soluții.

– Demisia recentă a lui Ghenadi Onişcenko, şeful Rosspotrebnadzor, ar trebui sa ne insufle o doză de optimism sau, de fapt, acesta nu a fost un factor de decizie a priori?

Nu cred că trebuie să constituie un motiv de bucurie această mișcare de cadre de la Moscova. Cred că mai puțin contează cine execută. Dacă se vor articula alte relații comerciale cu Rusia, nu cred că se vor datora noii conduceri a Rosspotrebnadzor, de altfel, îmi amintesc despre un optimism exagerat la Chișinău legat de schimbarea administrației de la Tiraspol, care s-a dovedit a fi nefondat.

Presiunile Rusiei în contextul demersului european al RM

Într-un Buletin de Politică Externă a Republicii Moldova, Eduard Ţugui, expert de la IDIS „Viitorul”, scrie despre presiunile exercitate de către Federaţia Rusă asupra Republicii Moldova în contextul demersului său proeuropean. Expertul scrie că Rusia recurge la toate instrumentele disponibile pentru a obstrucţiona parcursul european asumat de către unele state ex-sovietice, în timp ce Uniunea Europeană acordă asistenţă diplomatică şi susţinere fără precedent pentru a face sustenabile parcursul European şi dezvoltarea statelor care vor sta la Vilnius cu Acordurile de asociere pe masă.

Eduard Ţugui vorbeşte despre modul în care Federaţia Rusă a menţinut fostele state unionale sub influenţa sa încă de la destrămarea Uniunii Sovietice. „Rusia a alimentat o serie de conflicte în fostele republici unionale, însoţite de dislocarea de trupe militare ruseşti, şi le-a impus acestora semnarea acordului de constituire a CSI”.

Expertul scrie că Federaţia Rusă a reacţionat „nervos” la iniţiativa UE de a crea în 2009 Parteneriatul Estic. În martie 2012, Rusia ameninţă Armenia, Ucraina şi Republica Moldova că se vor confrunta cu dificultăţi în comerţul cu Uniunea Vamală dacă nu vor deveni parte a acestui proiect. În continuare, Rusia dublează preţul gazelor naturale livrate Armeniei şi demonstrează disponibilitate de a livra armament Azerbaidjanului. Preşedintele armean, Serj Sarkisian, cedează şi declară că Armenia intenţionează să se alăture Uniunii Vamale. Urmează războiul comercial împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, Rusia îşi valorifică metodele de presiune cunoscute: secesionismul transnistrean, autonomismul găgăuz, sectorul energetic, relaţiile comerciale, dar şi problema migranţilor. În acest context, este de remarcat ieşirea aşa-zisului preşedinte al rmn, Evgheni Şevciuk, care a declarat că după semnarea de către RM şi Ucraina a Acordului de Asociere la UE, Tiraspolul va cere recunoaştere internaţională. Putem menţiona şi tentativa eşuată a viceprim-ministrului Valeriu Lazăr de a semna un nou contract de livrare a gazelor naturale cu Federaţia Rusă, dar şi embargoul vinurilor moldoveneşti.

„Înţelegem că rugăciunile Patriarhului Kiril nu au ajuns la autorităţile de la Moscova, pentru că la o zi după ce Sanctitatea Sa declara la Chişinău că se va ruga pentru viitorul RM, la 10 septembrie 2012 Rosspotrebnadzor importul de vinuri din RM”, notează expertul. Eduard Ţugui concluzionează că printre priorităţile pe care RM trebuie să le negocieze cu UE trebuie să se regăsească: garantarea perspectivei europene pentru RM la Vilnius; liberalizarea pieţei europene pentru vinurile moldoveneşti; liberalizarea pieţei muncii pentru cetăţenii RM, cooperarea cu UE în domeniile securităţii militare şi energetice; monitorizarea de către UE a clasei politice din RM.

Eduard Ţugui concluzionează că printre priorităţile pe care RM trebuie să le negocieze cu UE trebuie să se regăsească: garantarea perspectivei europene pentru RM la Vilnius; liberalizarea pieţei europene pentru vinurile moldoveneşti; liberalizarea pieţei muncii pentru cetăţenii RM, cooperarea cu UE în domeniile securităţii militare şi energetice; monitorizarea de către UE a clasei politice din RM.

Vadim Vasiliu 

The following two tabs change content below.